Evaluare Națională 2022, limba și literatura română: test de antrenament 3

Subiectul I

A.1

• Răspuns posibil: Două cuvinte din câmpul lexical al mării sunt: „valul”, „catarguri” (se acceptă și: „vas”, „cârmă”, „limanul”, „spumă”, „mărilor” etc.).
• Punctaj barem: Câte 1 punct pentru notarea oricăror două cuvinte din câmpul lexical indicat ($2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$).

A.2

• Răspuns corect: b
• Explicație: În strofa a șasea se menționează explicit: „Lupta vasului e mare, / Iar pilotu-n nepăsare / Stă la cârmă neclintit”.
• Punctaj barem: 2 puncte.

A.3

• Răspuns corect: d
• Explicație: În textul 2 se precizează: „...tatăl său, Dumitru Vlaicu, se înglodase în datorii la o bancă din Orăștie pentru ca fiul să-și poată face studiile în străinătate.”
• Punctaj barem: 2 puncte.

A.4

• Răspuns corect: c
• Explicație: În text se arată: „Se întâmpla cu un an în urmă, pe izlazul de lângă satul transilvănean Binținți, lipit de apa Mureșului. [...] frații Vlaicu au scos mașinăria la marginea satului pentru încercări”.
• Punctaj barem: 2 puncte.

A.5

• Călătorii de pe vas sunt înspăimântați de furtună. – Corect (în textul 1: „Călătorii, visând moarte... se așteaptă a fi pradă / Unui val omorâtor”)
• Vasul ajunge la mal spre dimineață. – Corect (în textul 1: „Poartă cârma până-n zori, / Când limanul vesel pare...”)
• Călătorii îi mulțumesc pilotului că i-a adus teferi la destinație. – Incorect (în textul 1: „Ei se duc! dar cine cată / La pilotul ostenit?”)
• Construcția aeroplanului a durat aproximativ șase luni. – Corect (în textul 2: „Vlaicu și echipa pe care și-a format-o au muncit la aeroplan vreo șase luni.”)
• Înainte de a inventa „pasărea”, Aurel Vlaicu a adus îmbunătățiri automobilelor. – Corect (în textul 2: „destul de repede remarcându-se prin câteva invenții care au îmbunătățit performanțele motoarelor [la uzina Opel]”)
• Povestea Valeriei Vlaicu este înregistrată în 17 iunie 1910. – Incorect (în 17 iunie 1910 a zburat Aurel Vlaicu; povestea Valeriei este înregistrată mult mai târziu, „când Valeria Vlaicu avea aproape șapte decenii”)
• Punctaj barem: Câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect ($6\times 1\text{ p.}=6\text{ puncte}$).

A.6

• Răspuns:
  1. „mare furtunoasă” / „noapte-ntunecoasă” – epitet
  2. „Valul vine cu urgie [...] Ca un dușman tăinuit” – comparație
     (Alte variante posibile: „mărilor năluce” – metaforă; „El s-aruncă să înece / Vasul gingaș” – personificare).
• Punctaj barem: Câte 1 punct pentru transcrierea corectă a fiecărei figuri de stil ($2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$) + câte 2 puncte pentru precizarea felului fiecărei figuri de stil ($2\times 2\text{ p.}=4\text{ puncte}$). Total: 6 puncte.

A.7

• Exemplu de răspuns:
  O legătură de conținut între cele două texte o constituie tema călătoriei și a mijloacelor de locomoție mânuite cu măiestrie și curaj. În poemul „Pilotul” de Vasile Alecsandri este prezentat un vas condus de pilot prin furtună („Lupta vasului e mare, / Iar pilotu-n nepăsare / Stă la cârmă neclintit”), în timp ce în fragmentul din „Aviatoarele României” de Sorin Turturică se relatează încercările de zbor cu un planor („pasărea”), construit și testat de frații Vlaicu. (73 de cuvinte)
• Punctaj barem:
  • precizarea unui element comun de conținut – 2 puncte;
  • prezentarea adecvată a legăturii, prin raportare la ambele texte – 2 puncte ($2\times 1\text{ p.}$);
  • respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 2 puncte.

A.8

• Exemplu de răspuns:
  În opinia mea, atunci când oamenii sunt puși în fața unor lucruri sau invenții noi, prima lor reacție este adesea un amestec de uimire, curiozitate și fascinație, uneori dublat de neîncredere. În textul lui Sorin Turturică, apariția planorului confecționat de frații Vlaicu „a stârnit senzație” printre localnici. Fascinați de noutatea „păsării” de lemn, sătenii au ieșit la marginea satului să asiste la încercări, iar tinerii s-au implicat activ alergând cu funiile pentru a o ridica în aer. Această mobilizare arată că inovația trezește entuziasm și interes colectiv. (92 de cuvinte)
• Punctaj barem:
  • menționarea răspunsului – 1 punct;
  • motivarea răspunsului – 1 punct;
  • valorificarea nuanțată a textului indicat – 2 puncte;
  • respectarea normelor de ortografie și punctuație – 1 punct;
  • încadrarea în limita de cuvinte (50–100 de cuvinte) – 1 punct.

A.9

• Exemplu de răspuns:
  Textul poetic „Pilotul” de Vasile Alecsandri poate fi asociat cu romanul „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran, ambele texte având drept valoare morală comună curajul înfruntării pericolelor pe mare și devotamentul căpitanului/pilotului.
  În poezia lui Alecsandri, pilotul dă dovadă de un curaj exemplar, rămânând neclintit la cârmă în mijlocul furtunii violente pentru a salva pasagerii îngroziți („Stă la cârmă neclintit, / [...] Mâna lui mântuitoare / Poartă cârma până-n zori”). În mod asemănător, în romanul lui Radu Tudoran, căpitanul Anton Lupan demonstrează stăpânire de sine și spirit de sacrificiu în timpul furtunilor de pe Marea Neagră, ghidând goeleta „Speranța” în siguranță prin primejdii. (100 de cuvinte)
• Punctaj barem:
  • identificarea valorii în textul dat – 1 punct;
  • menționarea titlului și a autorului celuilalt text – 1 punct;
  • prezentarea valorii comune prin secvențe relevante din ambele texte – 2 puncte ($2\times 1\text{ p.}$);
  • respectarea normelor de redactare/ortografie/punctuație – 1 punct;
  • număr de cuvinte respectat – 1 punct.

---

B.1

• Răspuns corect: b
• Explicație: În „căruia” avem diftongul [ia] (că-ru-ia), iar în „picioare” [pi-cioa-re], litera i din grupul ci este doar literă ajutătoare pentru consoana [t͡ʃ], urmată de diftongul [oa] ([t͡ʃoa-re]). În celelalte variante: „asprimea” are diftongul [ea], dar „automobil” conține diftongul [au] (însă la c) „studiile” conține vocale în hiat: stu-di-i-le; la d) „beneficiul” se termină în semivocală sau [u] final scurt / nu are diftong). Prin urmare, seria corectă cu diftongi este b.
• Punctaj barem: 2 puncte.

B.2

• Răspuns corect: d
• Explicație: „scăunelul” provine de la scaun + sufixul diminutival -el, iar „băsmăluța” provine de la basma + sufixul diminutival -uță.
• Punctaj barem: 2 puncte.

B.3

• Răspuns corect: a
• Explicație: Locuțiunea/expresia „a da gata” înseamnă în acest context „a termina”, „a finaliza” mașina de zburat.
• Punctaj barem: 2 puncte.

B.4

• Răspuns corect: a
• Explicație: Cuvântul „pod” este polisemic, având sensul de punte a unei nave („podul răsturnat”) și de spațiu de sub acoperișul unei case („podul casei”). În b) „carieră” are sensuri homonime (parcurs profesional vs. exploatare minieră), în c) este vorba de sinonime (frică/teamă), iar în d) „bandă” reprezintă o omonimie (fâșie de suport magnetic vs. ceată de infractori).
• Punctaj barem: 2 puncte.

B.5

• Răspuns:
  • „calitățile” – substantiv comun, cazul acuzativ (funcție sintactică de complement direct: avea calitățile);
  • „musafirii” – substantiv comun, cazul nominativ (funcție sintactică de subiect: musafirii idealizau);
  • „(ai) cafenelelor” – substantiv comun, cazul genitiv (funcție sintactică de atribut substantival genitival).
• Punctaj barem: Câte 1 punct pentru selectarea fiecărui substantiv ($3\times 1\text{ p.}=3\text{ puncte}$) + câte 1 punct pentru indicarea cazului ($3\times 1\text{ p.}=3\text{ puncte}$). Total: 6 puncte.

B.6

• Transcrierea și felul propozițiilor:
  1. „Era însă obsedat de zbor” – propoziție principală;
  2. „(și) era convins” – propoziție principală;
  3. „că îi poate concura, de la egal la egal, pe marii pionieri ai aviației universale” – propoziție subordonată completivă prepozițională (determină adjectivul „convins” cu regim prepozițional: era convins de ceva).
• Punctaj barem: Câte 1 punct pentru transcrierea corectă ($3\times 1\text{ p.}=3\text{ puncte}$) + câte 1 punct pentru precizarea felului fiecăreia ($3\times 1\text{ p.}=3\text{ puncte}$). Total: 6 puncte.

B.7

• Exemple de enunțuri:
  • (a) Enunț asertiv (în care „vapor” este circumstanțial de loc):
    Turiștii au urcat entuziasmați pe vapor. (sau: Am văzut un marinar pe vapor.)
  • (b) Enunț imperativ (în care „pilot” este complement indirect):
    Acordă-i pilotului tot sprijinul necesar! (sau: Mulțumește-i pilotului pentru călătorie!)
• Punctaj barem: Câte 1 punct pentru tipul de enunț cerut ($2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$) + câte 1 punct pentru funcția sintactică cerută ($2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$) + câte 1 punct pentru corectitudine logică și gramaticală ($2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$). Total: 6 puncte.

B.8

• Completare:
  „Tu n-ai veni / nu ai veni în mijlocul nopții să fii prezent la primele zboruri ale fiicei / ale fiicelor tale, de care toți suntem foarte mândri?”
• Punctaj barem: Câte 1 punct pentru fiecare formă corectă ($6\times 1\text{ p.}=6\text{ puncte}$).

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Planul compunerii argumentative:

1. Introducere (Ipoteza): Formularea clară a opiniei – studiile solide sunt fundamentale pentru atingerea succesului durabil, talentul înnăscut fiind doar o premisă care trebuie cultivată prin educație.
2. Argumentul 1 (bazat pe textul 2): Studiile universitare și pregătirea teoretică oferă competențele tehnice necesare marilor realizări. (Exemplu: Aurel Vlaicu, deși avea o pasiune și o chemare extraordinară pentru zbor, și-a fundamentat creațiile pe cunoștințele de inginer mecanic dobândite la Universitatea Tehnică din München și pe experiența din industria auto).
3. Argumentul 2 (bazat pe experiența personală/culturală): Într-un domeniu precum muzica, sportul sau științele, talentul fără muncă de învățare și studiu aprofundat se plafonează rapid; doar disciplina și studiul transformă o aptitudine într-o carieră de succes.
4. Concluzia: Reluarea nuanțată a tezei – talentul deschide un drum, dar studiile și pregătirea continuă garantează succesul.

Model de text argumentativ:

Consider că pentru a atinge un succes veritabil și durabil într-un domeniu nu este suficient doar talentul nativ, ci studiile temeinice joacă un rol determinant, oferind rigoarea și cunoștințele fără de care pasiunea nu se poate concretiza.

În primul rând, o pregătire academică solidă conferă instrumentele practice și gândirea analitică indispensabile inovării. Un exemplu elocvent în acest sens îl constituie parcursul lui Aurel Vlaicu, așa cum este redat în fragmentul extras din volumul „Aviatoarele României” de Sorin Turturică. Deși era înzestrat cu un entuziasm debordant și cu o fascinație nativă pentru zbor, succesul său tehnic nu ar fi fost posibil fără absolvirea cursurilor Universității Tehnice din München. Pregătirea ca inginer mecanic și experiența de la uzina Opel i-au permis să îmbunătățească performanțele motoarelor și, ulterior, să proiecteze un aparat de zbor funcțional, capabil să intre în istorie.

În al doilea rând, din experiența mea de elev, am observat adesea că aptitudinile native sau înclinațiile artistice riscă să se irosească dacă nu sunt susținute de un studiu asiduu. Oricât de mult talent ar avea un tânăr la matematică sau la desen, fără stăpânirea noțiunilor teoretice avansate și fără ore nenumărate de exercițiu ghidat de profesori, el nu va putea concura la un nivel înalt. Studiile structurează mintea și cultivă perseverența necesară depășirii eșecurilor inerente oricărui început.

În concluzie, deși talentul oferă scânteia inițială, studiile aprofundate sunt cele care construiesc edificiul unei cariere de succes, transformând visul în realizare durabilă. (233 de cuvinte)

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Pe o noapte-ntunecoasă,
Pe o mare furtunoasă,
Trece-un vas necunoscut.
Care geniu îl conduce
Printr-a mărilor năluce
Către malul nevăzut?

Valul vine cu urgie
Din întinderea pustie
Ca un duşman tăinuit.
El s-aruncă să înece
Vasul gingaş care trece
C-un lung gemet obosit!

Nu e stea, nu e nici lună!
Vântul suflă, cerul tună,
Apa saltă clocotind,
Şi în neagra depărtare
De lumină nicio zare
Nu se vede strălucind!

Călătorii, visând moarte,
Sub asprimea relei soarte
Au plecat frunţile lor.
Înlăuntru toţi grămadă
Ei s-aşteaptă a fi pradă
Unui val omorâtor,

Căci sub crâncena rafală
Munţi de spumă dau năvală
Peste podul răsturnat,
Şi-n a mării crunte larguri
Arunc pânze şi catarguri,
Tot ce vântul a dărâmat!

Un om singur se zăreşte
Şi la moarte nu gândeşte
În acel minut cumplit.
Lupta vasului e mare,
Iar pilotu-n nepăsare
Stă la cârmă neclintit,

Şi-n furtuna-ngrozitoare
Mâna lui mântuitoare
Poartă cârma până-n zori,
Când limanul vesel pare
Îmbătând de fermecare
Pe sărmanii călători.

Iată vasul în ferire!
Călătorii cu grăbire
Sar pe malul înverzit.
Viaţa lor este scăpată;
Ei se duc! dar cine cată
La pilotul* ostenit?

(Vasile Alecsandri, Pilotul)

*liman – mal
*nălucă – fantomă, vedenie
*pilot – persoană calificată care manevrează cârma unei nave (mai ales în regiunile în care navigația este dificilă)

---

Textul 2

Aviația românească a apărut pe la 1910-1911 prin mintea și efortul a trei bărbați: Aurel Vlaicu, Mihail Cerkez și George Valentin Bibescu. [...]

Cei trei nu au colaborat pentru a crea – cu mijloacele modeste ale fiecăruia – ceva solid; dimpotrivă, s-au concurat. Faptul este explicabil: erau trei oameni încăpățânați și fiecare își dorea să fie el cel care pune bazele locomoției aeriene. Clienți erau însă puțini... [...]

La început, Aurel Vlaicu părea a fi marele câștigător. Sosise la București în toamna anului 1909, venind de la Binținți, satul natal de lângă Orăștie. Cu ajutorul lui Octavian Goga, devenit un poet respectat în Vechiul Regat, a fost primit în lumea bună. Avea calitățile pe care chiar și musafirii zilnici ai cafenelelor – cusurgii de felul lor – le idealizau: era inteligent, harnic și cinstit. În plus, era transilvănean. Destul de repede a obținut promisiunea guvernului că va fi sprijinit să realizeze un avion. [...] Urma să fie primul aparat de zbor construit în România.

Vlaicu și echipa pe care și-a format-o au muncit la aeroplan vreo șase luni. La începutul verii anului 1910 au început testele pe dealul Cotrocenilor. [...] La 17 iunie 1910, Aurel Vlaicu a zburat și a intrat în istorie. Data a rămas memorabilă [...]. Altceva însă, legat de trecutul lui Vlaicu, este important pentru cartea de față. Sora lui, Valeria, zburase deja!

Se întâmpla cu un an în urmă, pe izlazul de lângă satul transilvănean Binținți, lipit de apa Mureșului. Aurel – căruia cei din familie îi spuneau Orel – avea douăzeci și șapte de ani și era inginer mecanic. Absolvise, în 1908, cursurile Universității Tehnice din München și se angajase la uzina de automobile Opel din Rüsselsheim. Ar fi putut avea acolo o carieră strălucită, destul de repede remarcându-se prin câteva invenții care au îmbunătățit performanțele motoarelor. Era însă obsedat de zbor și era convins că îi poate concura, de la egal la egal, pe marii pionieri ai aviației universale. Era un entuziast, dar îi lipsea pragmatismul*. Pur și simplu a pierdut din vedere faptul că tatăl său, Dumitru Vlaicu, se înglodase în datorii la o bancă din Orăștie pentru ca fiul să-și poată face studiile în străinătate. Speranța bătrânului că Orel va achita creditul s-a năruit când el a venit acasă și l-a anunțat că nu mai pleacă până când „nu va da gata mașina de zburat”.

Cu ajutorul lui Ion, fratele său, a meșterit un planor din lemn, lung de unsprezece metri. Bineînțeles, pasărea – cum îl numeau sătenii, în lipsa unui cuvânt mai sofisticat – a stârnit senzație. Plini de mândrie, frații Vlaicu au scos mașinăria la marginea satului pentru încercări, în văzul tuturor. Pentru a o ridica, era nevoie ca aceasta să prindă mai întâi viteză. Neavând motor, au legat-o cu funii și mai mulți tineri (mai târziu au apelat la cai) au alergat, trăgând-o după ei. A fost un succes, planorul ridicându-se la vreo douăzeci de metri. Iar Valeria, care avea cam cinci ani, a asistat la aceste zboruri...

Mult mai târziu, când Valeria Vlaicu avea aproape șapte decenii, harnicul jurnalist și autor de cărți de aviație, V. Firoiu, a mers în satul ei și a înregistrat pe bandă magnetică povestea:

„... într-o zi am ajuns, plângând și zbenguindu-mă, chiar lângă fratele meu, badea Orel, și l-am rugat să mă lase să zbor și eu. El m-a prins cu amândouă mâinile și, înălțându-mă până la fața sa, m-a sărutat și m-a așezat pe scăunelul din mijlocul trupului păsării. [...] M-a legat fedeleș, să nu cad cumva, mi-a strâns băsmăluța, înnodându-i capetele sub bărbie [...]. Și s-au pus pe alergat flăcăii, iar eu, zgâlțâită, m-am simțit de parcă m-aș fi aflat într-o luntre pe apa Mureșului. Pluteam. Jos îi vedeam pe ai mei mici, așa cum nu-i mai văzusem niciodată până atunci! Eram pe deasupra pomilor și mă legăna pasărea aceea, în fuga ei fără picioare, și fără ca măcar să dea din aripile pe care le ținea întinse fără clintire... Apoi am văzut că se apropie iarba și... gata, iar o zdruncinătură zdravănă și m-am simțit trasă pe roți...

A venit în goană badea Orel și m-a dezlegat, m-a sărutat și m-a întrebat de mi-a fost frică cumva. Eu i-am răspuns că de ce să-mi fi fost teamă? Iar el, punându-mă din nou, m-a mai întrebat: dar tu ce ai simțit, Valerică, acolo sus, în văzduh?

— D-apăi, m-a dăinat*, bade Orele!, i-am răspuns eu, râzând, că era bine... Dar eu mai vreau, mai vreau sus, că-i bine acolo!, am strigat.”

(Sorin Turturică, Aviatoarele României)

*pragmatism – atitudine a celui care se adaptează la orice situație, care ia în considerație (numai) eficacitatea, utilitatea practică
*a se dăina – a se balansa, a se legăna

---

A.

1. Notează, din textul 1, două cuvinte din câmpul lexical al mării. (2 puncte)

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
   În timpul furtunii, comandantul vasului se află
   a) înăuntru, alături de pasageri.
   b) la cârmă, conducând vaporul.
   c) pe catarg, înălțând pânzele.
   d) pe punte, coborând pânzele.
   Răspunsul corect: $\square$. (2 puncte)

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
   Dumitru Vlaicu a făcut un împrumut la bancă pentru
   a) construcția mașinii de zburat.
   b) încercările de zbor de la București.
   c) plecarea lui Ion în Germania.
   d) studiile lui Aurel în străinătate.
   Răspunsul corect: $\square$. (2 puncte)

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
   Testele cu planorul realizat de frații Vlaicu au loc
   a) la marginea orașului München.
   b) pe câmpul de la Rüsselsheim.
   c) pe câmpul de lângă Binținți.
   d) pe dealul Cotrocenilor.
   Răspunsul corect: $\square$. (2 puncte)

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. (6 puncte)

Enunțul	Corect	Incorect
Călătorii de pe vas sunt înspăimântați de furtună.
Vasul ajunge la mal spre dimineață.
Călătorii îi mulțumesc pilotului că i-a adus teferi la destinație.
Construcția aeroplanului a durat aproximativ șase luni.
Înainte de a inventa „pasărea”, Aurel Vlaicu a adus îmbunătățiri automobilelor.
Povestea Valeriei Vlaicu este înregistrată în 17 iunie 1910.

6. Transcrie două figuri de stil din primele două strofe, precizând felul lor. (6 puncte)

7. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului, între textul „Pilotul” de Vasile Alecsandri și fragmentul extras din „Aviatoarele României” de Sorin Turturică. (6 puncte)

8. Cum reacționează oamenii când văd lucruri noi? Prezintă-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2. (6 puncte)

9. Asociază textul „Pilotul” de Vasile Alecsandri cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. (6 puncte)

---

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
   Conțin diftong toate cuvintele din seria:
   a) „asprimea”, „automobil”.
   b) „căruia”, „picioare”.
   c) „târziu”, „studiile”.
   d) „tocmai”, „beneficiul”.
   Răspunsul corect: $\square$. (2 puncte)

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
   Seria care conține doar diminutive este:
   a) „aripile”, „gingaș”.
   b) „copila”, „flăcăii”.
   c) „încăpățânați”, „mici”.
   d) „scăunelul”, „băsmăluța”.
   Răspunsul corect: $\square$. (2 puncte)

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
   Sensul structurii subliniate în secvența „l-a anunțat că nu mai pleacă până când «<u>nu va da gata mașina de zburat</u>»” este:
   a) nu va finaliza.
   b) nu va impresiona.
   c) nu va îmbunătăți.
   d) nu va înjumătăți.
   Răspunsul corect: $\square$. (2 puncte)

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
   Există relație de polisemie între cuvintele subliniate în ambele secvențe din seria:
   a) „dau năvală/Peste <u>podul</u> răsturnat”; în <u>podul</u> casei sunt cărțile bunicii.
   b) „ar fi putut avea acolo o <u>carieră</u> strălucită”; din <u>carieră</u> se scoate marmură.
   c) „m-a întrebat de mi-a fost <u>frică</u>”; „i-am răspuns că de ce să-mi fi fost <u>teamă</u>”.
   d) „a înregistrat pe <u>bandă</u> magnetică povestea”; <u>banda</u> infractorilor a fost prinsă.
   Răspunsul corect: $\square$. (2 puncte)

5. Selectează substantivele din fragmentul următor, precizând cazul în care se află: „Avea calitățile pe care chiar și musafirii zilnici ai cafenelelor […] le idealizau: era inteligent, harnic și cinstit.” (6 puncte)

6. Transcrie propozițiile din următoarea frază, precizând felul lor: „Era însă obsedat de zbor și era convins că îi poate concura, de la egal la egal, pe marii pionieri ai aviației universale”. (6 puncte)

7. Alcătuiește un enunț asertiv, în care substantivul „vapor” să aibă funcția de circumstanțial de loc (a) și un enunț imperativ, în care substantivul „pilot” să aibă funcția sintactică de complement indirect (b). (6 puncte)

8. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând mesajul adresat unui tată, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze. (6 puncte)
   Tu ____________ (a veni, condițional-optativ, prezent, negativ) în mijlocul ___________ (noapte) ________________ (a fi, conjunctiv, prezent, persoana a II-a) prezent la primele zboruri ______________ (fiică, genitiv) tale, de care toți suntem foarte ___________________ (mândru, masculin)?

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Crezi că studiile sunt importante sau este suficient talentul pentru a avea succes?
Scrie un text argumentativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să susții răspunsul la întrebarea de mai sus prin două argumente, valorificând textul 2 și experiența personală/de lectură.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudine gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.