Evaluare Națională /Matematică / 2021
Evaluare Națională 2021, matematică: test de antrenament 4
Subiect și barem oficial, februarie 2021
Ai rezolvat subiectul?
Fă câte o poză fiecărei pagini și primești nota după barem, cu explicații.
Subiectul
Timp de lucru: două ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.










Rezolvarea explicată pas cu pasArată rezolvareaAscunde
Rezolvare explicată, conformă cu baremul oficial. Încearcă întâi singur: vei învăța mai mult din propriile greșeli.
Subiectul I, 1)
Răspuns corect: b)
Explicație:
Un număr prim este un număr natural mai mare strict decât 1 care are exact doi divizori: 1 și el însuși.
- 0 nu este număr prim;
- 2 are ca divizori doar pe 1 și 2, fiind singurul număr prim par;
- 4 este compus (4=22);
- 15 este compus (15=3⋅5).
Deci numărul prim este 2.
Subiectul I, 2)
Răspuns corect: c)
Explicație:
Calculăm numărul total de manuale de matematică:
Total=280+200+250+270=1000
Un sfert din total înseamnă:
41⋅1000=250
Numărul de manuale egal cu 250 corespunde tipului Mate_VII.
Subiectul I, 3)
Răspuns corect: d)
Explicație:
Fie x prețul inițial al produsului. Creșterea reprezintă 20% din x:
20%⋅x=12⟹10020⋅x=12⟹51⋅x=12⟹x=12⋅5=60 lei
Subiectul I, 4)
Răspuns corect: d)
Explicație:
Dintre mai multe fracții subunitare pozitive care au același numărător (1), cea mai mare este cea care are numitorul cel mai mic.
Comparăm numitorii: 23=8, 24=16, 27=128, 28=256.
Cel mai mic numitor este 23, deci cea mai mare fracție este 231.
Subiectul I, 5)
Răspuns corect: d)
Explicație:
Folosim formula diferenței de pătrate:
a2−b2=(a−b)(a+b)
Înlocuind valorile cunoscute:
12=4⋅(a+b)⟹a+b=412=3
Rezultatul corect (3) a fost obținut de Ana.
Subiectul I, 6)
Răspuns corect: b)
Explicație:
Numerele întregi din intervalul închis [−2,3] sunt: −2,−1,0,1,2,3.
Suma lor este:
(−2)+(−1)+0+1+2+3=[(−2)+2]+[(−1)+1]+0+3=0+0+0+3=3
Subiectul al II-lea, 1)
Răspuns corect: b)
Explicație:
Punctul B este mijlocul segmentului AC, deci AB=BC=3 cm, de unde AC=AB+BC=3+3=6 cm.
Punctul C este mijlocul segmentului AD, deci AD=2⋅AC=2⋅6=12 cm.
Subiectul al II-lea, 2)
Răspuns corect: d)
Explicație:
Suma măsurilor unghiurilor în jurul unui punct este de 360∘:
∢AOB+∢BOC+∢AOC=360∘
120∘+130∘+∢AOC=360∘
250∘+∢AOC=360∘⟹∢AOC=360∘−250∘=110∘
Subiectul al II-lea, 3)
Răspuns corect: b)
Explicație:
În triunghiul dreptunghic ABC cu ∢A=90∘ și ∢ACB=30∘, conform teoremei unghiului de 30∘, cateta opusă acestuia este jumătate din ipotenuză:
AB=2BC⟹BC=2⋅AB=2⋅4=8 cm
Segmentul AM este mediana corespunzătoare ipotenuzei BC, deci lungimea sa este egală cu jumătate din ipotenuză:
AM=2BC=28=4 cm
Subiectul al II-lea, 4)
Răspuns corect: d)
Explicație:
Într-un paralelogram, diagonalele se înjumătățesc în punctul lor de intersecție O, deci:
AC=2⋅AOșiBD=2⋅DO
Suma lungimilor diagonalelor este:
AC+BD=2⋅AO+2⋅DO=2(AO+DO)=2⋅8=16 cm
Subiectul al II-lea, 5)
Răspuns corect: c)
Explicație:
Lungimea cercului este dată de formula:
L=2πR=π⋅d
unde d=AB=8 cm este diametrul cercului.
Prin urmare:
L=π⋅8=8π cm
Subiectul al II-lea, 6)
Răspuns corect: b)
Explicație:
Muchia DD′ este paralelă cu muchia CC′ (DD′∥CC′).
Prin urmare, unghiul dintre dreptele BC′ și DD′ este egal cu unghiul dintre dreptele BC′ și CC′, adică ∢BC′C.
În pătratul BCC′B′, segmentul BC′ este diagonală, deci formează cu latura CC′ un unghi de 45∘:
∢BC′C=45∘
Subiectul al III-lea, 1)
a)
Verificăm condițiile date de teoremă împărțirii cu rest pentru numărul 103:
- Împărțind 103 la 12: 103=12⋅8+7, restul este 7 (1p)
- Împărțind 103 la 18: 103=18⋅5+13, restul este 13 (1p)
Deoarece ambele condiții sunt verificate, numărul natural n poate fi egal cu 103.
b)
Din teorema împărțirii cu rest avem:
n=12c1+7⟹n+5=12c1+12=12(c1+1)⟹12∣(n+5)
n=18c2+13⟹n+5=18c2+18=18(c2+1)⟹18∣(n+5) (2p)
Rezultă că (n+5) este un multiplu comun nenul al numerelor 12 și 18.
Pentru a determina cel mai mic număr natural n, n+5 trebuie să fie cel mai mic multiplu comun al numerelor 12 și 18:
12=22⋅3,18=2⋅32⟹[12,18]=22⋅32=36
Așadar, n+5=36⟹n=36−5=31 (1p).
Subiectul al III-lea, 2)
a)
Calculăm valorile expresiei pentru x=1 și x=−1:
E(1)=(3⋅1+4)2−(2⋅1+1)2=72−32=49−9=40
E(−1)=(3⋅(−1)+4)2−(2⋅(−1)+1)2=12−(−1)2=1−1=0 (1p)
Atunci:
E(1)+E(−1)=40+0=40 (1p)
b)
Descompunem expresia folosind formula diferenței de pătrate A2−B2=(A−B)(A+B):
E(n)=(3n+4)2−(2n+1)2=[(3n+4)−(2n+1)]⋅[(3n+4)+(2n+1)]
E(n)=(3n+4−2n−1)(3n+4+2n+1)=(n+3)(5n+5)=5(n+3)(n+1) (2p)
Deoarece factorul 5 apare în descompunere, iar (n+3)(n+1)∈N pentru orice număr natural n, rezultă că 5∣E(n), deci E(n) este multiplu al lui 5, pentru orice număr natural n (1p).
Subiectul al III-lea, 3)
a)
Scoatem factorii de sub radical:
18=32
Calculăm suma din paranteză:
188+26=328+26=328+18=3226 (1p)
Înmulțim cu 132:
x=3226⋅132=1326⋅322=2⋅31=32 (1p)
b)
Scoatem factorii de sub radical pentru y:
147=49⋅3=73
Efectuăm scăderea din paranteză:
1475−31=735−737=−732
Împărțirea se transformă în înmulțire cu inversa fracției:
y=−732⋅314=−7⋅32⋅14=−32⋅2=−34 (2p)
Calculăm valoarea lui N:
N=∣y−x∣=−34−32=−36=∣−2∣=2
Deoarece 2∈N, numărul N este natural (1p).
Subiectul al III-lea, 4)
a)
Fie T intersecția dreptei AG cu latura BC. Deoarece G este centrul de greutate al triunghiului ABC, segmentul AT este mediană, deci:
ATAG=32 (1p)
În triunghiul ABT, avem MG∥BT (deoarece MP∥BC). Aplicând Teorema lui Thales (sau asemănarea △AMG∼△ABT):
ABAM=ATAG=32 (1p)
b)
În triunghiul ABC, deoarece MP∥BC, conform Teoremei lui Thales:
ACAP=ABAM=32
Știind că AC=12 cm:
12AP=32⟹AP=32⋅12=8 cm (2p)
Lungimea segmentului PC este:
PC=AC−AP=12−8=4 cm (1p)
Subiectul al III-lea, 5)
a)
În pătratul ABCD, unghiul ∢DCB=90∘.
În triunghiul echilateral BCE, unghiul ∢BCE=60∘.
Atunci:
∢DCE=∢DCB+∢BCE=90∘+60∘=150∘ (1p)
Laturile pătratului sunt egale, deci DC=BC, iar în triunghiul echilateral BC=CE, de unde DC=CE.
Astfel, triunghiul DCE este isoscel cu vârful în C, deci unghiurile de la bază sunt congruente:
∢CDE=2180∘−∢DCE=2180∘−150∘=230∘=15∘ (1p)
b)
În triunghiul isoscel DCE, avem și ∢DEC=∢CDE=15∘.
Unghiul ∢BED se calculează astfel:
∢BED=∢BEC−∢DEC=60∘−15∘=45∘ (1p)
Fie BM⊥DE, cu M∈DE. Lungimea segmentului BM este distanța de la punctul B la dreapta DE, deci d(B,DE)=BM (1p).
În triunghiul BME, ∢BME=90∘ și ∢BEM=45∘, deci triunghiul este dreptunghic isoscel, cu BM=ME.
Latura triunghiului echilateral este BE=AB=42 cm.
Conform teoremei lui Pitagora în △BME:
BM2+ME2=BE2⟹2BM2=(42)2=32⟹BM2=16⟹BM=4 cm
Așadar, distanța de la punctul B la dreapta DE este egală cu 4 cm (1p).
Subiectul al III-lea, 6)
a)
În piramida patrulateră regulată VABCD, baza ABCD este pătrat, iar diagonalele se înjumătățesc, deci punctul O este mijlocul segmentului BD.
Punctul M este mijlocul muchiei VD.
În triunghiul VDB, segmentul OM unește mijloacele laturilor BD și VD, deci OM este linie mijlocie (1p).
Rezultă că OM∥VB.
Deoarece VB⊂(VBC) și OM⊂(VBC), rezultă că:
OM∥(VBC) (1p)
b)
Deoarece OM∥(VBC), distanța de la orice punct al dreptei OM la planul (VBC) este aceeași, deci:
d(M,(VBC))=d(O,(VBC)) (1p)
Fie P mijlocul muchiei BC. Deoarece △OBC este dreptunghic isoscel în O (diagonalele pătratului sunt perpendiculare), avem OP⊥BC și OP=2AB=6 cm.
De asemenea, triunghiul VBC este isoscel (VB=VC), deci apotema piramidei este VP⊥BC.
Cum BC⊥OP și BC⊥VP, iar OP∩VP={P}, rezultă că BC⊥(VOP).
În planul (VOP), ducem OS⊥VP, unde S∈VP.
Deoarece BC⊥(VOP) și OS⊂(VOP), rezultă OS⊥BC.
Cum OS⊥VP și OS⊥BC, cu VP∩BC={P}, rezultă OS⊥(VBC), deci:
d(O,(VBC))=OS (1p)
Calculăm lungimile segmentelor necesare:
- În triunghiul dreptunghic VPB (cu ∢VPB=90∘):
BP=2BC=6 cm,VB=VA=234 cm
VP=VB2−BP2=(234)2−62=136−36=100=10 cm - În triunghiul dreptunghic VOP (cu ∢VOP=90∘):
VO=VP2−OP2=102−62=100−36=64=8 cm - OS este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei VP în △VOP:
OS=VPVO⋅OP=108⋅6=1048=524 cm
Prin urmare, distanța de la punctul M la planul (VBC) este:
d(M,(VBC))=524 cm (1p)
Baremul de evaluare și de notareArată baremulAscunde
Sfat: deschide baremul doar după ce ai terminat de rezolvat, ca să te poți evalua corect.


Textul subiectuluiArată textulAscunde
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a
Anul școlar 2020 - 2021
Matematică
Testul 4
- Toate subiectele sunt obligatorii.
- Se acordă zece puncte din oficiu.
- Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 de puncte)
5p 1. Dintre numerele 0,2,4 și 15, numărul prim este:
- a) 0
- b) 2
- c) 4
- d) 15
5p 2. În tabelul de mai jos este prezentat numărul manualelor de matematică pentru gimnaziu, pe an de studiu, din biblioteca unei școli:
| Tipul manualului | Numărul de manuale |
|---|---|
| Mate_V | 280 |
| Mate_VI | 200 |
| Mate_VII | 250 |
| Mate_VIII | 270 |
Tipul manualului care reprezintă un sfert din totalul manualelor de matematică pentru gimnaziu din biblioteca școlii, este:
- a) Mate_V
- b) Mate_VI
- c) Mate_VII
- d) Mate_VIII
5p 3. După o scumpire cu 20%, prețul unui produs a crescut cu 12 lei. Prețul inițial al produsului este:
- a) 240 lei
- b) 120 lei
- c) 72 lei
- d) 60 lei
5p 4. Dintre numerele 241,271,231 și 281, cel mai mare este:
- a) 281
- b) 271
- c) 241
- d) 231
5p 5. Patru elevi, Cătălin, Nicolae, Anastasia și Ana, au calculat suma numerelor a și b, știind că a2−b2=12 și a−b=4. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos:
| Cătălin | Nicolae | Anastasia | Ana |
|---|---|---|---|
| 48 | 16 | 4 | 3 |
Dintre cei patru elevi, rezultatul corect a fost obținut de:
- a) Cătălin
- b) Nicolae
- c) Anastasia
- d) Ana
5p 6. Suma numerelor întregi din intervalul [−2,3] este egală cu:
- a) 0
- b) 3
- c) 5
- d) 9
SUBIECTUL al II-lea
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 de puncte)
5p 1. În figura alăturată, punctele A,B,C și D, în această ordine, sunt coliniare. Dacă punctul B este mijlocul segmentului AC, punctul C este mijlocul segmentului AD și BC=3 cm, atunci lungimea segmentului AD este egală cu:
[Figura: Punctele coliniare A,B,C,D în această ordine]
- a) 15 cm
- b) 12 cm
- c) 6 cm
- d) 3 cm
5p 2. În figura alăturată, unghiurile AOB, BOC și COA sunt unghiuri în jurul punctului O, măsura unghiului AOB este de 120∘ și măsura unghiului BOC este de 130∘. Măsura unghiului AOC este de:
[Figura: Trei unghiuri în jurul punctului O: ∠AOB, ∠BOC, ∠COA]
- a) 140∘
- b) 130∘
- c) 120∘
- d) 110∘
5p 3. Se consideră triunghiul dreptunghic ABC, punctul M este mijlocul ipotenuzei BC, AB=4 cm și măsura unghiului ACB este de 30∘. Lungimea segmentului AM este egală cu:
[Figura: Triunghiul dreptunghic ABC cu ∠A=90∘, ipotenuza BC, mijlocul M al lui BC și segmentul AM]
- a) 2 cm
- b) 4 cm
- c) 8 cm
- d) 12 cm
5p 4. În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD, punctul O este punctul de intersecție a dreptelor AC și BD, iar AO+DO=8 cm. Suma lungimilor segmentelor AC și BD este egală cu:
[Figura: Paralelogramul ABCD cu diagonalele AC și BD concurente în punctul O]
- a) 4 cm
- b) 8 cm
- c) 12 cm
- d) 16 cm
5p 5. În figura alăturată, AB este diametru în cercul de centru O, AB=8 cm. Lungimea cercului este egală cu:
[Figura: Cerc de centru O cu diametrul AB]
- a) 64π cm
- b) 16π cm
- c) 8π cm
- d) 4π cm
5p 6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′. Măsura unghiului dintre dreptele BC′ și DD′ este de:
[Figura: Cubul ABCDA′B′C′D′ cu segmentul BC′ trasat]
- a) 30∘
- b) 45∘
- c) 60∘
- d) 90∘
SUBIECTUL al III-lea
Scrieți rezolvările complete. (30 de puncte)
5p 1. Împărțind, pe rând, numărul natural n la 12 și la 18, se obțin resturile 7, respectiv 13.
- (2p) a) Numărul natural n poate fi egal cu 103? Justifică răspunsul dat.
- (3p) b) Arată că cel mai mic număr natural n cu această proprietate este 31.
5p 2. Se consideră expresia E(x)=(3x+4)2−(2x+1)2, unde x este număr real.
- (2p) a) Arată că E(1)+E(−1)=40.
- (3p) b) Demonstrează că E(n) este multiplu al lui 5, pentru orice număr natural n.
5p 3. Se consideră numerele reale x=(188+26)⋅132 și y=(1475−31):143.
- (2p) a) Arată că x=32.
- (3p) b) Arată că numărul N=∣y−x∣ este natural.
5p 4. În figura alăturată este reprezentat un triunghi ABC. Punctul G este centrul de greutate al triunghiului ABC, MP∥BC, G∈MP, M∈AB și P∈AC.
[Figura: Triunghiul ABC cu G pe segmentul MP, unde MP∥BC, M∈AB, P∈AC]
- (2p) a) Arată că ABAM=32.
- (3p) b) Dacă AC=12 cm, atunci determină lungimea segmentului PC.
5p 5. În figura alăturată sunt reprezentate pătratul ABCD cu AB=42 cm și triunghiul echilateral BCE.
[Figura: Pătratul ABCD și triunghiul echilateral BCE situat în exteriorul pătratului]
- (2p) a) Arată că măsura unghiului CDE este egală cu 15∘.
- (3p) b) Demonstrează că distanța de la punctul B la dreapta DE este egală cu 4 cm.
5p 6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD cu baza ABCD, AB=12 cm și VA=234 cm. Punctul O este intersecția dreptelor AC și BD, iar punctul M este mijlocul muchiei VD.
[Figura: Piramida patrulateră regulată VABCD cu baza ABCD, intersecția diagonalelor O și mijlocul muchiei VD notat cu M]
- (2p) a) Arată că dreapta OM este paralelă cu planul (VBC).
- (3p) b) Determină distanța de la punctul M la planul (VBC).
Corectează-ți lucrarea după acest barem
Punctaj pe fiecare item, nota estimată și rezolvarea corectă acolo unde ai pierdut puncte. Prima corectare e gratuită.
Corectează lucrarea