Sari la conținut

Evaluare Națională /Limba și literatura română / 2021

Evaluare Națională 2021, limba și literatura română: test de antrenament 1

Subiect și barem oficial, februarie 2021

Ai rezolvat subiectul?

Fă câte o poză fiecărei pagini și primești nota după barem, cu explicații.

Corectează lucrarea

Descarcă subiectul (PDF)Descarcă baremul (PDF)

Subiectul

Timp de lucru: două ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Pagina 1 din subiectul test de antrenament 1, limba și literatura română, februarie 2021Pagina 2 din subiectul test de antrenament 1, limba și literatura română, februarie 2021Pagina 3 din subiectul test de antrenament 1, limba și literatura română, februarie 2021Pagina 4 din subiectul test de antrenament 1, limba și literatura română, februarie 2021Pagina 5 din subiectul test de antrenament 1, limba și literatura română, februarie 2021Pagina 6 din subiectul test de antrenament 1, limba și literatura română, februarie 2021Pagina 7 din subiectul test de antrenament 1, limba și literatura română, februarie 2021Pagina 8 din subiectul test de antrenament 1, limba și literatura română, februarie 2021Pagina 9 din subiectul test de antrenament 1, limba și literatura română, februarie 2021Pagina 10 din subiectul test de antrenament 1, limba și literatura română, februarie 2021
Rezolvarea explicată pas cu pasArată rezolvarea

Rezolvare explicată, conformă cu baremul oficial. Încearcă întâi singur: vei învăța mai mult din propriile greșeli.

Subiectul I, A.

1)

Răspuns:
Prenumele a două colege de clasă ale fetei sunt Nicoleta și Anamaria (se pot alege oricare două dintre: Nicoleta, Anamaria, Corina, Liliana).
Punctaj: 2 puncte (câte 1 punct pentru fiecare prenume corect).


2)

Răspuns corect: b)
Explicație: În textul 1 se precizează: „Alte drumuri – ocazionale – mă purtau pe străduțele din spate sau până la intersecția cu Republicii, la cinema Miorița.”
Punctaj: 2 puncte.


3)

Răspuns corect: a)
Explicație: În textul 2 se menționează că Magellan îi spune regelui Spaniei: „Există o strâmtoare între Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific. [...] Daţi-mi o flotă şi vă voi arăta calea de trecere...”. Scopul proiectului său este găsirea/descoperirea acestei strâmtori pentru a ocoli Pământul.
Punctaj: 2 puncte.


4)

Răspuns corect: a)
Explicație: Întregul fragment evidențiază visul și dorința fetei de a deveni exploratoare și de a constitui o echipă de exploratori.
Punctaj: 2 puncte.


5)

Enunțul Corect Incorect
Fetița consideră că sunt mai interesante cărțile care conțin dialog. X
Pentru a le atrage atenția colegelor, fetița le vorbește despre Cireșarii, roman citit pentru prima oară în clasa a VI-a. X
Explorarea clădirii va începe în vacanța de vară. X
Magellan pornește în ultima călătorie în 1519. X
Magellan susține că ar putea ocoli Pământul cu o singură navă. X
Cartea lui Stefan Zweig prezintă detaliat ultima călătorie a lui Magellan. X

Explicații:

  • Enunțul 1 este Corect („...căci altfel cărțile ar fi fost foarte plicticoase”).
  • Enunțul 2 este Incorect (în clasa a VI-a citise cartea pentru a doua oară, nu pentru prima oară).
  • Enunțul 3 este Incorect (fetița le spune: „Nu plecăm nicăieri. Explorăm aici unde suntem.”).
  • Enunțul 4 este Corect (în 1518 propune proiectul, iar „În anul următor [1519], va porni în ultima sa călătorie”).
  • Enunțul 5 este Incorect (el cere „o flotă”, nu o singură navă).
  • Enunțul 6 este Corect („minuțiozitatea cu care sunt descrise greutățile întâlnite și înfruntate, de la primul până la ultimul pas”).
    Punctaj: 6 puncte (câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect).

6)

Răspuns:
a) Tiparul textual identificat în primul fragment este cel dialogat.
b) Tiparul textual identificat în al doilea fragment este cel argumentativ (sau explicativ/evaluativ, tipic unei recenzii).
Punctaj: 6 puncte (câte 2 puncte pentru numirea fiecărui tipar textual + câte 1 punct pentru formularea răspunsului în enunț).


7)

Răspuns model:
O legătură tematică strânsă între fragmentul din Exploratorii de pe Calea Moșilor de Adina Popescu și recenzia cărții lui Stefan Zweig este reprezentată de dorința de cunoaștere și de explorare a necunoscutului. În ambele texte, personajele sunt animate de visul de a descoperi locuri noi și de a depăși limitele realității cotidiene: naratoarea dorește să cerceteze tainele ascunse ale vechii sale școli, în timp ce Magellan își asumă o expediție măreață și plină de pericole pe marile oceane ale lumii. (75 de cuvinte)
Punctaj: 6 puncte (2 puncte pentru precizarea legăturii + 3 puncte pentru prezentarea nuanțată + 1 punct pentru respectarea normei de minimum 30 de cuvinte).


8)

Răspuns model:
Consider că un proiect de amploare se realizează mult mai bine în echipă, deoarece colaborarea sporește șansele de succes. Așa cum observă naratoarea din textul Adinei Popescu, „niciun cercetător care se respectă nu cercetează de unul singur”, având mereu alături o echipă care să-l sprijine și să-l admire. Chiar dacă un lider are viziunea, cooperarea dintre mai multe minți împarte sarcinile, reduce riscurile și face drumul mult mai dinamic și sigur. În plus, dialogul și schimbul de idei dau forță oricărui demers. (82 de cuvinte)
Punctaj: 6 puncte (1 p. opinia + 3 p. motivarea valorificând textul + 1 p. ortografie și punctuație + 1 p. încadrarea în 50 – 90 de cuvinte).


9)

Răspuns model:
Fragmentul din Exploratorii de pe Calea Moșilor de Adina Popescu poate fi asociat cu romanul Cireșarii de Constantin Chiriță.
O asemănare între cele două opere este tema aventurii și a spiritului de echipă al copiilor dornici să descopere taine și să exploreze locuri speciale (școala veche, respectiv Peștera Neagră).
O deosebire constă în reacția inițială a personajelor: în timp ce prietenii din grupul Cireșarilor sunt cu toții entuziasmați și implicați în organizarea expediției, fetele chemate de naratoare privesc ideea cu scepticism și neîncredere. (85 de cuvinte)
Punctaj: 6 puncte (1 p. numirea textului asociat + 4 p. prezentarea nuanțată a asemănării și a deosebirii + 1 p. redactare și limită de 50 – 90 de cuvinte).


Subiectul I, B.

1)

Răspuns corect: b)
Explicație:

  • b) e-co-u-ri (hiat u-i), im-pre-si-o-nez (i-o alcătuiesc hiat); ambele conțin hiat.
  • a) pu-teai conține diftongul eai (sau diftongul ai);
  • c) ge-niu-lui conține diftongul iu;
  • d) hu-ru-ia are diftong (ia).
    Punctaj: 2 puncte.

2)

Răspuns corect: d)
Explicație: „străduțele” (de la stradă + sufixul diminutival -uță) și „ușița” (de la ușă + sufixul diminutival -iță).
Punctaj: 2 puncte.


3)

Răspuns:

  • Sens de bază: Păsările au două aripi care le ajută să zboare la înălțime.
  • Sens secundar: Laboratorul de informatică se află în aripa stângă a școlii noastre.
    Punctaj: 4 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare enunț corect).

4)

Răspuns:

  • „noastră” – adjectiv pronominal posesiv
  • „gol” – adjectiv propriu-zis
  • „potrivit” – adjectiv participial (provenit din verb la participiu)
    (Se poate alege și „secrete” – adjectiv propriu-zis).
    Punctaj: 6 puncte (3 puncte pentru extragerea a trei adjective + 3 puncte pentru precizarea felului).

5)

Răspuns:

  1. Delimitarea propozițiilor:
    • : „Lui Vulpe [îi lucesc un pic ochii],”
    • : „[dar celelalte fete ascultă nepăsătoare, / holbându-se la pereții albi și goi]”
    • : „[ca și cum li s-ar părea imposibil]”
    • : „[ca dincolo de ei să existe comori.]”
  • Numărul de propoziții: 4 (patru) propoziții.
  • Tipul de raport sintactic dintre prima și a doua propoziție: raport sintactic de coordonare adversativă (realizat prin conjuncția coordonatoare adversativă „dar”).
    Punctaj: 6 puncte (3 puncte pentru precizarea numărului de propoziții + 3 puncte pentru numirea raportului de coordonare).

6)

Răspuns:

  1. Enunț afirmativ cu pronumele personal „ea” în rol de complement indirect (în dativ):
    Profesorul îi aduce ei o diplomă de merit.
  2. Enunț negativ cu substantivul „Magellan” în rol de complement prepozițional (prepoziție + acuzativ):
    Elevii nu vorbesc despre Magellan la ora de desen.
    Punctaj: 6 puncte (1 p. enunț afirmativ + 1 p. complement indirect + 1 p. enunț negativ + 1 p. complement prepozițional + 2 p. corectitudine logică și gramaticală).

7)

Răspuns:
Copii, puneți cartea despre Magellan în aceeași cutie cu „Enciclopedia zmeilor” și duceți-o la bibliotecă!

Greșeli corectate:

  1. Adăugarea virgulei după substantivul în vocativ: Copii,;
  2. pune-ți puneți (forma de imperativ plural, persoana a II-a, nu verb + pronume reflexiv);
  3. aceiași aceeași (adjectiv pronominal demonstrativ de identitate, feminin singular, acuzativ).
    Punctaj: 6 puncte (câte 2 puncte scăzute/calculate per corectură conform baremului: 0 greșeli = 6 puncte).

Subiectul al II-lea (Rezumat)

Planul rezumatului:

  1. Pasiunea fetiței pentru lectură și dorința ei de a deveni exploratoare.
  2. Concluzia că un conducător de expediție are nevoie de o echipă.
  3. Convocarea colegelor în laboratorul de chimie.
  4. Propunerea făcută colegelor și reacțiile sceptice ale acestora.
  5. Prezentarea noului plan: explorarea misterelor vechii clădiri a școlii.

Rezumat model:

După ce citește de două ori romanul Cireșarii, o fată își dorește să plece în expediții și să exploreze locuri necunoscute. Realizând că orizontul cartierului său este limitat, ea decide să înființeze o echipă de cercetători, considerând că marile descoperiri se fac întotdeauna în grup.

La finalul orelor, protagonista le cheamă în laboratorul de chimie pe fetele în care are cea mai mare încredere: Liliana Căpățînă, Nicoleta Vulpe, Corina Duță și Anamaria Crăciun. Când le dezvăluie ideea, colegele reacționează surprinse și rezervate, invocând lipsa de oportunități sau programul din vacanță.

Pentru a le convinge, inițiatoarea le propune să exploreze chiar școala lor, clădire veche de un secol, despre care este convinsă că ascunde taine nebănuite. În timp ce Nicoleta pare atrasă de provocare, celelalte fete rămân indiferente și neîncrezătoare. (132 de cuvinte)


Punctaj acordat conform baremului:

  • Conținut (12 p.):
    • Redarea ideilor esențiale și menționarea personajelor: 6 p.
    • Succesiunea logică a evenimentelor: 2 p.
    • Respectarea regulilor rezumatului (persoana a III-a, vorbire indirectă, fără citate, moduri/timpuri adecvate): 4 p.
  • Redactare (8 p.):
    • Paragrafare și respectarea numărului de cuvinte (100–150): 1 p.
    • Coerența textului: 1 p.
    • Proprietatea termenilor: 1 p.
    • Corectitudine gramaticală: 1 p.
    • Claritatea ideilor: 1 p.
    • Ortografie: 1 p.
    • Punctuație: 1 p.
    • Lizibilitate: 1 p.
Baremul de evaluare și de notareArată baremul

Sfat: deschide baremul doar după ce ai terminat de rezolvat, ca să te poți evalua corect.

Pagina 1 din baremul pentru test de antrenament 1, limba și literatura română, februarie 2021Pagina 2 din baremul pentru test de antrenament 1, limba și literatura română, februarie 2021
Textul subiectuluiArată textul

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a

Anul școlar 2020 – 2021
Limba și literatura română
Testul 1


SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor formulate.

Textul 1

Printr-a VI-a, citisem pentru a doua oară Cireșarii și visam numai la expediții și exploratori. Tare aș fi vrut să plec, să explorez și să fac descoperiri, dar nu știam unde și cum. De fapt, nu puteam pleca niciunde, că trebuia să merg la școală, iar drumurile mele erau scurte și mereu aceleași: traversam Calea Moșilor pe la intersecția mare de la Eminescu, mai mergeam vreo două sute de metri pe trotuarul de vizavi de blocul meu, pe lângă Librărie și Pâine, și făceam dreapta pe strada școlii. Alte drumuri – ocazionale – mă purtau pe străduțele din spate sau până la intersecția cu Republicii, la cinema Miorița. Însă nicăieri, în toate aceste locuri, nu era nimic care să merite explorat sau descoperit. Nici măcar în gangurile aparent misterioase care duceau în parcările din spatele blocurilor, și nici în clădirea albă, ca un cub, de la punctul termic care huruia, gata s-o ia din loc – uneori, dacă vreun nene de acolo uita ușița deschisă, puteai vedea înăuntru o întunecime cu umbre bizare care trepidau. Nu era nimic de explorat nici în spălătoriile de la ultimele etaje sau în subsolurile blocurilor. […]

Pentru prima dată, am avut senzația că lumea mea de pe Calea Moșilor este prea mică și prea obișnuită.

Dar n-am renunțat la ideea de a deveni exploratoare. Tot gândindu-mă la asta, mi-am dat seama că niciun cercetător care se respectă nu cercetează de unul singur. Fiecare are câte o echipă care îi ascultă ordinele fără să comenteze, îl urmează chiar și în centrul Pământului și îl admiră în permanență pentru inteligența și curajul de care dă dovadă. În expedițiile lui Jules Verne mereu plecau cel puțin doi oameni, asta poate și ca să existe dialoguri, căci altfel cărțile ar fi fost foarte plicticoase.

— Nu vreți să facem o echipă? le-am întrebat în șoaptă pe Vulpe Nicoleta, Crăciun Anamaria, Duță Corina și Căpățînă Liliana, adică pe fetele în care aveam cea mai mare încredere.

Le convocasem la sfârșitul orelor în laboratorul de chimie de lângă clasa noastră, care era mereu gol și părea locul potrivit pentru întruniri secrete.

— Ce fel de echipă? De baschet? spuse cu voce tare Căpățînă, care nu era deloc pătrunsă de importanța momentului.

Vocea ei ușor hârâită de la mononucleoza pe care o avusese într-a V-a se sparse în ecouri, în laborator. Ceva sinistru și necunoscut începu să fojgăie în spatele tablei.

Am tras aer în piept și am așteptat ca fojgăitul să înceteze.

— Ei, de baschet! O echipă de exploratori. Ca în Cireșarii, dacă vreți, am adăugat repede, ca să le captez atenția și ca întrunirea noastră să nu se transforme din greșeală în ceva banal, cum era moda cu baschetul.

Știam însă că o să le impresionez cu Cireșarii. Vulpe deschise gura și o închise la loc.

— Oau! făcu ea, și atât.

— Și când să plecăm ca să explorăm? întrebă Duță Corina, care își planifica mereu lucrurile din timp. Dacă e în vacanță, eu nu pot să vin, că merg la țară... și oricum mai sunt trei luni până atunci.

— Nu plecăm nicăieri. Explorăm aici unde suntem.

Fetele se uitară surprinse în jur, ca și cum ar fi văzut laboratorul de chimie pentru prima oară. Afară se lăsa întunericul și umbrele serii de aprilie se insinuau în școala noastră printre ferestrele cu grilaj. Copiii ieșiseră de la ore, abia dacă li se mai auzeau glasurile îndepărtate.

— Nu văd nimic de explorat aici, spuse sec Crăciun Anamaria, care era cea mai realistă dintre toate.

Cumva mă așteptasem la asta și eram pregătită, căci de ceva vreme îmi încolțise în minte o idee demnă de un explorator.

— O să explorăm chiar școala noastră, care e veche de cel puțin o sută de ani. Dacă nu mă credeți, citiți pe placa de marmură de la intrarea profilor. […] Eu sunt convinsă că școala asta are ceva de ascuns. […]

Lui Vulpe îi lucesc un pic ochii, dar celelalte fete ascultă nepăsătoare, holbându-se la pereții albi și goi ca și cum li s-ar părea imposibil ca dincolo de ei să existe comori.

(Adina Popescu, Exploratorii de pe Calea Moșilor, în vol. 8 povestiri de pe Calea Moșilor)

Textul 2

În 1518, Magellan îl convinge pe regele Spaniei, Carol Quintul, să întreprindă un proiect nebunesc: „Există o strâmtoare între Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific. O ştiu. Cunosc locul unde se află. Daţi-mi o flotă şi vă voi arăta calea de trecere, pornind de la răsărit spre apus, pentru a ocoli întreg Pământul”. În anul următor, va porni în ultima sa călătorie, intrând în legendă şi în panteonul numelor care au lărgit limitele cunoașterii pentru întreaga umanitate.

Un formidabil roman de aventuri în care Magellan dovedeşte că „o idee, dacă e purtată de aripile geniului, dacă e dusă mereu şi hotărât înainte de o pasiune, se vădeşte la urmă mai puternică decât toate elementele naturii, că un singur om, cu scurta şi trecătoarea sa viaţă, poate transforma într-o realitate şi într-un adevăr nepieritor ceea ce fusese numai o dorinţă, numai un vis pentru sute de generaţii”.

„O reconstituire magistrală, extrem de interesantă, în primul rând, pentru relatarea uneia dintre cele mai mari realizări din istoria omenirii şi, în al doilea rând, pentru portretul viu al unei figuri tragice, Magellan, singuratic şi neînţeles, care în final nici nu ajunge să-şi primească răsplata ca recunoaştere a faptei măreţe şi curajoase pe care a gândit-o şi a împlinit-o. O lectură fascinantă şi instructivă prin minuţiozitatea cu care sunt descrise greutăţile întâlnite şi înfruntate, de la primul până la ultimul pas. O carte care va dăinui.” (Kirkus Reviews)

(Stefan Zweig, Magellan. Omul și fapta sa, recenzie preluată de pe www.polirom.ro, traducere din limba germană de Eugen Relgis)


A.

  1. Notează prenumele a două colege de clasă ale fetei, identificate în textul 1. (2 puncte)

  2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
    Cinematograful din cartier se numește:
    a) Eminescu.
    b) Miorița.
    c) Moșilor.
    d) Republicii.
    Răspunsul corect: [ ] (2 puncte)

  3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
    Scopul ultimului proiect al lui Magellan este:
    a) descoperirea unei strâmtori.
    b) explorarea Oceanului Atlantic.
    c) explorarea Oceanului Pacific.
    d) o călătorie spre Răsărit.
    Răspunsul corect: [ ] (2 puncte)

  4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
    În fragmentul extras din textul Adinei Popescu, se evidențiază:
    a) dorința de explorare.
    b) expedițiile lui Jules Verne.
    c) interesul pentru sport.
    d) pasiunea pentru științe.
    Răspunsul corect: [ ] (2 puncte)

  5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. (6 puncte)

Enunțul Corect Incorect
Fetița consideră că sunt mai interesante cărțile care conțin dialog.
Pentru a le atrage atenția colegelor, fetița le vorbește despre Cireșarii, roman citit pentru prima oară în clasa a VI-a.
Explorarea clădirii va începe în vacanța de vară.
Magellan pornește în ultima călătorie în 1519.
Magellan susține că ar putea ocoli Pământul cu o singură navă.
Cartea lui Stefan Zweig prezintă detaliat ultima călătorie a lui Magellan.
  1. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual identificat în fiecare dintre fragmentele de mai jos. (6 puncte)
    a) „ — Oau! făcu ea, și atât.
    — Și când să plecăm ca să explorăm? […]
    — Nu plecăm nicăieri. Explorăm aici unde suntem.”
    b) „O reconstituire magistrală, extrem de interesantă, în primul rând, pentru relatarea uneia dintre cele mai mari realizări din istoria omenirii şi, în al doilea rând, pentru portretul viu al unei figuri tragice, Magellan, singuratic şi neînţeles, care în final nici nu ajunge să-şi primească răsplata ca recunoaştere a faptei măreţe şi curajoase pe care a gândit-o şi a împlinit-o.”

  2. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului, între fragmentul din Exploratorii de pe Calea Moșilor de Adina Popescu și recenzia cărții lui Stefan Zweig. (6 puncte)

  3. Crezi că un proiect se realizează mai bine în echipă sau individual? Justifică-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte, valorificând unul dintre cele două texte. (6 puncte)

  4. Asociază cu un alt text literar fragmentul din Exploratorii de pe Calea Moșilor de Adina Popescu, prezentând, în 50 – 90 de cuvinte, o asemănare și o deosebire dintre ele. (6 puncte)


B.

  1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
    Conțin hiat toate cuvintele din seria:
    a) dialoguri, puteai.
    b) ecouri, impresionez.
    c) geniului, reconstituire.
    d) huruia, expedițiile.
    Răspunsul corect: [ ] (2 puncte)

  2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
    Seria care conține doar diminutive este:
    a) cireșarii, minuțiozitate.
    b) Miorița, greșeală.
    c) plicticoase, nepăsătoare.
    d) străduțele, ușița.
    Răspunsul corect: [ ] (2 puncte)

  3. Alcătuiește câte un enunț cu sensul de bază și cu sensul secundar al cuvântului subliniat în enunțul: „o idee, dacă e purtată de <u>aripile</u> geniului, dacă e dusă mereu şi hotărât înainte de o pasiune, se vădeşte la urmă mai puternică decât toate elementele naturii”. (4 puncte)

  4. Transcrie din fragmentul de mai jos trei adjective diferite, precizând felul acestora. (6 puncte)
    „Le convocasem la sfârșitul orelor în laboratorul de chimie de lângă clasa noastră, care era mereu gol și părea locul potrivit pentru întruniri secrete.”

  5. Precizează numărul de propoziții din enunțul următor și tipul de raport sintactic existent între prima și a doua propoziție: „Lui Vulpe îi lucesc un pic ochii, dar celelalte fete ascultă nepăsătoare, holbându-se la pereții albi și goi ca și cum li s-ar părea imposibil ca dincolo de ei să existe comori.”. (6 puncte)

  6. Alcătuiește un enunț afirmativ, în care pronumele personal „ea” să aibă funcția sintactică de complement indirect (1) și un enunț negativ, în care substantivul „Magellan” să aibă funcția sintactică de complement prepozițional (2). (6 puncte)

  7. Enunțul următor reprezintă rugămintea unui coleg.
    Rescrie-l, corectând greșelile de orice natură. (6 puncte)
    Copii pune-ți cartea despre Magellan în aceiași cutie cu „Enciclopedia zmeilor” și duceți-o la bibliotecă!


SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Redactează, în 100 – 150 de cuvinte, rezumatul textului 1.

În redactarea rezumatului:
− vei formula ideile importante, dovedind înțelegerea textului; (6 puncte)
− vei prezenta evenimentele în succesiune logică; (2 puncte)
− vei respecta regulile de alcătuire a unui rezumat. (4 puncte)

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 100 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus. În redactarea compunerii, nu se va trece un titlu.

Corectează-ți lucrarea după acest barem

Punctaj pe fiecare item, nota estimată și rezolvarea corectă acolo unde ai pierdut puncte. Prima corectare e gratuită.

Corectează lucrarea