Evaluare Națională 2021, limba și literatura română: model oficial

Barem și rezolvare detaliată

---

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Partea A

Subiectul I, A, 1)

• Răspuns posibil: Două specii de animale prezente în circul menționat sunt elefanții și tigrii (se mai pot alege: leii, șerpii, maimuțele).
• Punctaj: 2 puncte (câte 1 punct pentru oricare două specii menționate corect).

Subiectul I, A, 2)

• Răspuns corect: d)
• Explicație: În text se menționează că fetița a vorbit cu bunicul ei, fostul profesor pensionar, iar acesta l-a invitat pe Petruș în bibliotecă să își aleagă cărți: „Astfel a căpătat Petruș cele dintâi cărți...”.
• Punctaj: 2 puncte.

Subiectul I, A, 3)

• Răspuns corect: c)
• Explicație: În ambele texte se precizează că nava Fram a străbătut apele de la Polul Nord (cu Nansen) și a plecat să descopere Polul Sud (cu Amundsen), deci la ambii poli.
• Punctaj: 2 puncte.

Subiectul I, A, 4)

• Răspuns corect: c)
• Explicație: Pasiunea lui Petruș pentru lectură, studiul intens al cărților despre explorări și dorința de a afla cât mai multe detalii despre regiunile polare ilustrează dorința profundă de cunoaștere a copilului.
• Punctaj: 2 puncte.

Subiectul I, A, 5)

• Tabel completat:

Enunțul	Corect	Incorect
Toți copiii din târgurile prin care trecuse Circul Struțki își amintesc de Fram.		X
Mihai Stoican este convins că fiul său este un specialist în expedițiile polare.		X
Hărțile din camera lui Petruș au fost desenate de el însuși.	X
Nepoata bătrânului profesor îl abordează direct pe bunicul său în ceea ce privește dorința lui Petruș de a se informa.		X
Construirea navei Fram a fost finanțată și de guvernul Norvegiei.	X
Expoziția Gjøa a fost găzduită de Muzeul Fram.	X

• Explicații:
  • 1: Incorect – textul spune „Poate că nu l-au uitat nici alți copii...”, nu afirmă cu certitudine că toți își amintesc.
  • 2: Incorect – tatăl îl numește „specialist” în glumă („cum îl necăjește mai în glumă, mai în serios”).
  • 3: Corect – „Le-a mărit cu mâna lui, după hărțile din cărți și din atlase.”
  • 4: Incorect – nepoata a vorbit „luând povestea pe departe, cu mici și nevinovate șiretlicuri”, deci nu l-a abordat direct.
  • 5: Corect – nava a fost construită „cu un ajutor venit de la guvernul Norvegiei și cu o finanțare privată”.
  • 6: Corect – s-a stabilit ca Muzeul Fram „să găzduiască expoziția Gjøa”.
• Punctaj: 6 puncte (câte 1 punct pentru fiecare apreciere corectă).

Subiectul I, A, 6)

• Răspuns:
  • a) Tiparul textual din fragmentul dat este dialogat.
  • b) Tiparul textual din fragmentul dat este descriptiv.
• Punctaj: 6 puncte (câte 2 puncte pentru identificarea fiecărui tipar; câte 1 punct pentru formularea fiecărui răspuns în enunț complet).

Subiectul I, A, 7)

• Exemplu de răspuns:
  O legătură de conținut evidentă între cele două texte o reprezintă nava istorică de explorare polară Fram, precum și exploratorii norvegieni asociați cu aceasta, în special Fridtjof Nansen și Roald Amundsen. În textul literar, Petruș citește despre „celălalt Fram, vestitul vas cu care a străbătut Nansen oceanul”, iar în textul nonliterar este descris Muzeul Fram din Oslo, unde se păstrează nava originală utilizată în aceste celebre expediții polare.
• Punctaj: 6 puncte (2 puncte – precizarea legăturii; 3 puncte – prezentarea adecvată și nuanțată; 1 punct – respectarea numărului minim de 30 de cuvinte).

Subiectul I, A, 8)

• Exemplu de răspuns:
  Consider că prin lectură Petruș participă în mod indirect la expedițiile polare, întrucât puterea imaginației sale anulează realitatea imediată. În timp ce citește noaptea la lampă, băiatul se transpune total în aventurile exploratorilor: „tremură de ger cu eroii”, „rabdă de foame”, suferă la pierderea tovarășilor și se bucură la atingerea țintei. Astfel, prin empatie și concentrare absolută, el devine un călător imaginar alături de membrii echipajului.
• Punctaj: 6 puncte (1 punct – formularea opiniei/răspunsului; 4 puncte – motivare nuanțată cu valorificarea textului; 1 punct – ortografie și punctuație: 0-1 greșeli).

Subiectul I, A, 9)

• Exemplu de răspuns:
  Fragmentul din Fram, ursul polar de Cezar Petrescu poate fi asociat cu romanul Toate pânzele sus! de Radu Tudoran.
  O asemănare tematică între cele două opere este pasiunea personajelor (Petruș, respectiv Anton Lupan) pentru explorare, călătorii pe ape necunoscute și descoperirea unor ținuturi îndepărtate.
  O deosebire constă în modul de trăire a aventurii: dacă Petruș este doar un copil care călătorește exclusiv cu ajutorul imaginației și al cărților din bibliotecă, Anton Lupan participă efectiv, în realitate, la o expediție pe mare la bordul goeletei Speranța.
• Punctaj: 6 puncte (1 punct – numirea operei asociate; 2 puncte – prezentarea asemănării; 2 puncte – prezentarea deosebirii; 1 punct – respectarea normelor de ortografie și de punctuație).

---

Partea B

Subiectul I, B, 1)

• Răspuns:
  • mă-cár (silaba accentuată este car)
  • o-ce-á-nul (silaba accentuată este a)
• Punctaj: 2 puncte (câte 1 punct pentru fiecare silabă corect indicată).

Subiectul I, B, 2)

• Răspuns corect: a)
• Explicație: Seria „atlas, bibliotecă, capitol, carte” conține termeni ce aparțin aceluiași domeniu/câmp lexical al cărții/studiului. În celelalte serii se regăsesc termeni eterogeni (de exemplu: la c, „a îngheța” este verb, iar termenii nu formează un câmp lexical strict la fel de omogen ca obiectele/noțiunile legate de carte; seria a conține numai substantive circumscrise ariei cărții).
• Punctaj: 2 puncte.

Subiectul I, B, 3)

• Exemplu de răspuns:
  Exteriorul original este neatins (sau: întreg, nevătămat, intact înlocuit cu neafectat).
  (Enunțul rescris: „Exteriorul original este neatins.”)
• Punctaj: 4 puncte (câte 2 puncte pentru alegerea corectă a antonimului și a sinonimului și integrarea în enunț).

Subiectul I, B, 4)

• Răspuns:
  Trei substantive în cazuri diferite pot fi:
  1. Petruș (sau tată) – cazul vocativ
  2. (la) pol (sau însemnările) – cazul acuzativ
  3. (lui) Nansen – cazul genitiv
• Punctaj: 6 puncte (câte 1 punct pentru transcrierea fiecărui substantiv; câte 1 punct pentru precizarea corectă a cazului gramatical).

Subiectul I, B, 5)

• Răspuns:
  „Colin Archer a construit nava.”
• Explicație: Complementul de agent („de Colin Archer”) devine subiect („Colin Archer”), iar predicatul la diateza pasivă („a fost construită”) devine verb la diateza activă („a construit”), urmat de complementul direct („nava”).
• Punctaj: 6 puncte.

Subiectul I, B, 6)

• Exemplu de rezolvare:
  • Enunț asertiv cu „muzeu” în rol de complement indirect:
    „I-am oferit muzeului câteva fotografii vechi.” (sau: „M-am gândit la muzeu.”)
  • Enunț interogativ cu pronumele „cine” în rol de nume predicativ:
    „Cine este noul explorator?” (sau: „Cine ești tu?”)
• Punctaj: 6 puncte (2 puncte pentru enunțul asertiv cu funcția cerută + 1 punct corectitudine; 2 puncte pentru enunțul interogativ cu funcția cerută + 1 punct corectitudine).

Subiectul I, B, 7)

• Completare text:
  „Mi-ar plăcea (a plăcea, modul condițional-optativ, timpul prezent) să citesc jurnalele participanților la expedițiile polare de al căror (care, cazul genitiv) curaj sunt fascinat încă din copilărie.”
• Punctaj: 6 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare formă: ar plăcea – 2p, al – 2p, căror – 2p).

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Planul compunerii:

1. Format specific notei de jurnal: notarea datei cerute în cerință (2 noiembrie 2020) și utilizarea consecventă a persoanei I.
2. Secvență descriptivă: înfățișarea peisajului polar arctic (banchizele imense, nuanțele de alb și albastru, gerul tăios, tăcerea absolută a deșertului de gheață).
3. Secvență narativă: relatarea unui moment concret al călătoriei (coborârea de pe spărgătorul de gheață, parcurgerea unei porțiuni cu sania trasă de câini sau stabilirea coordonatelor geografice exacte ale Polului Nord).
4. Prezentarea unei emoții/stări sufletești: trăirea unui sentiment de uimire profundă, fascinație și teamă amestecată cu mândrie la atingerea „acoperișului lumii”.
5. Secvență explicativă: explicarea motivului pentru care această zonă este atât de fragilă și vulnerabilă la schimbările climatice ori a modului în care funcționează orientarea la Polul Nord, unde toate direcțiile indică sudul.

---

Model de compunere:

2 noiembrie 2020

Astăzi am trăit, fără îndoială, cea mai intensă zi din întreaga mea viață: am pășit, în sfârșit, pe calota înghețată a Polului Nord.

În clipa în care am coborât de pe puntea spărgătorului de gheață, o emoție copleșitoare, un amestec de venerație și uimire mută, mi-a tăiat respirația. În fața mea se deschidea o întindere fără sfârșit de un alb orbitor, sculptată de vânturi în creste ascuțite de sloiuri. Cerul părea de o sticlă plumburie, iar reflexiile verzui ale gheții vechi creau iluzia unei lumi ireale, neumblate vreodată de muritori. Gerul cumplit îmi ardea obrajii, însă fiorul lăuntric era mult mai puternic decât asprimea climei.

Ne-am fixat bine echipamentul termic și am înaintat pe banchiză câțiva kilometri, călcând cu prudență peste fisurile acoperite de zăpadă proaspătă. La un moment dat, ghidul expediției a scos instrumentele de navigație pentru a marca punctul matematic zero. Când semnalul a confirmat latitudinea de 90 de grade nord, am scos un strigăt de bucurie și am înfipt simbolic steagul în zăpadă.

Polul Nord reprezintă o zonă aparte a planetei noastre deoarece aici nu există pământ ferm sub picioare, ci doar o imensă crustă plutitoare de gheață marină. Tocmai din această cauză, ecosistemul arctic este extrem de vulnerabil la încălzirea globală, orice creștere a temperaturii apei punând în pericol banchiza.

Închid acum caietul cu recunoștință. Privesc prin hublou întunericul polar și știu că această călătorie m-a schimbat definitiv.

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a

Anul școlar 2020 – 2021
Limba și literatura română
Model

---

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor formulate.

Textul 1

Da, undeva, departe, în orașul său, Petruș, băiețașul cu ochi sclipitori și cu nasul cam cârn, nu-l uitase pe Fram.
A auzit și el că directorul Circului Struțki l-a trimis îndărăt, în ghețurile unde se născuse. Iar de-acolo, din orașul unde vântul și ploile n-au smuls încă toate afișele vechi de pe ziduri, Petruș îl urmărește în vremea aceasta cu gândul și cu închipuirea.
Poate că nu l-au uitat nici alți copii, din alte nenumărate târguri prin care a cutreierat Circul Struțki cu Arca lui Noe, plină de elefanți, de tigri, de lei, de șerpi, de maimuțe! Poate că mai istorisesc și acum hâtrele lui năzdrăvănii! Poate că un puștan mai mucalit încearcă și acum să-l imite cum saluta, cum știa să cânte din armonică și cum poftea luptătorii în arenă, să-și măsoare puterile cu dânsul, la trântă voinicească.
Dar Petruș nu se mărginise numai la asemenea șăgalnice amintiri. Pentru el amintirile nu erau numai prilej de ghidușii și de hazuri.
De dragul lui Fram se așternuse în toată legea la citit felurite cărți despre urși albi și despre expedițiile polare.
Sfârșea una și începea alta. Pe urmă, se întorcea din nou la cele pe care le-a mai citit.
Iar a doua zi, povestea cu mare aprindere prietenilor aceste peripeții.
Fetița cu părul bălai și cu ochii albaștri, nepoata fostului profesor, se ținuse de cuvânt. Vorbise cu bunicul, luând povestea pe departe, cu mici și nevinovate șiretlicuri.
― Bunicule, mai ții minte pe băiatul de lângă noi, de la circ, din seara reprezentației de adio?
― Ei? Ce-i cu dânsul?
― Grozav l-a mai amărât pe el tot ce s-a întâmplat atunci cu Fram!...
― Mi-a părut rău și mie... Asta-i tot?
― Mai este ceva cu dânsul.
― Ce anume?
― Grozav îi mai place lui să citească istorii despre urși albi și despre călătoriile la poli...
― Foarte frumos pentru el. Am văzut eu că are o privire de băiat deștept.
― Da, dar nu are cărți, bunicule! […] și eu i-am făgăduit să-i capăt de la mata. Am făcut rău?
― Ai făcut bine. Foarte bine... Dar știi cum îl cheamă?
― Petruș! […]
― M-am temut să nu te superi, bunicule!
― Când m-am supărat eu când vine cineva să-mi ceară cărți. […]
Petruș s-a înfățișat la ușă a doua zi. Și fostul profesor, bătrânul pensionar, după ce a stat puțin de vorbă, îl îndemnă:
— Haidem sus, în bibliotecă, să alegem împreună ce-ți dorește inima...
Astfel a căpătat Petruș cele dintâi cărți despre urșii albi și despre expedițiile polare. Și astfel, citind mereu, a ajuns un „adevărat specialist”, cum îl necăjește mai în glumă, mai în serios, Mihai Stoican, tatăl său, când îl zărește cu cartea în mână și cu nasul în carte.
— Ei, Petruș, ai ajuns la pol sau încă nu?
— Mai am, tată, până s-ajung! Acum de-abia citesc însemnările lui Nansen...
― Bine, bine! Povestește-mi și mie câte ceva, domnule specialist! îl îndemna deseori Mihai Stoican.
Petruș n-aștepta să fie rugat de două ori. Era gata cu povestirile.
Într-adevăr, câte cărți n-a citit și câte peripeții nu poate istorisi el acum? De câte ori nu vestește plin de îndârjită hotărâre că n-are să se lase până ce nu va ajunge și el în ghețurile polare!
― Petruș, nu te culci? îl întreabă uneori mama.
― Încă puțin, mamă! Mai am de isprăvit un capitol.
― Vezi, ai grijă să stingi lampa! […]
După ce și-a terminat lecțiile pe a doua zi, Petruș rămâne câteodată, până târziu, cu coatele amorțite pe masă, citind la lumina lămpii istoria expedițiilor polare din cele mai vechi timpuri. Uită atunci de joacă, de alte cărți, uită chiar și de paharul cu ceai care-l așteaptă pe sobă. Tot ce e în jurul său parcă se depărtează și se cufundă în zare, ca sloiurile care lunecă acolo, în mările reci, pe apele verzi.
Nu mai aude nici ploaia, nici vântul bătând în fereastră. Nu mai aude lătratul somnoros al lui Lăbuș, câinele din curte. Nici huruitul roților nu-l mai aude, când trece o birjă târzie în noapte, pe stradă.
El e cu gândul și cu închipuirea dincolo de zidurile casei, dincolo de casele orașului, dincolo de hotarele țării, dincolo de munți și de mări.
Călătorește împreună cu expedițiile polare în ținuturile ghețurilor veșnice. Tremură de ger cu eroii acelor fapte mărețe. Rabdă de foame cu dânșii, se târâie cu dânșii prin troiene și vifore, orbit de talazurile ninsorii. Lăcrimează cu dânșii când au îngropat sub o lespede de sloiuri un tovarăș răpus de istoveală, de frig. Și, odată cu dânșii, scoate un chiot de bucurie când, biruind toate vrăjmășiile, au ajuns la un liman, la un țărm necunoscut, ca să înfigă steagul pe creasta unei stânci ori în mijlocul unei banchize, unde nu mai călcase picior omenesc.
Deasupra mesei de lucru se află bătute în perete două hărți alăturate.
Le-a mărit cu mâna lui, după hărțile din cărți și din atlase.
Una înfățișează Oceanul Înghețat de Nord, cu toate mările, țărmurile și ostroavele de acolo. Cealaltă, Oceanul Înghețat de la Polul Sud. [...]
Acum cunoaște și el adevărata istorie a lui Fram, celălalt Fram, vestitul vas cu care a străbătut Nensen oceanul și mările de la Polul Nord și cu care Roald Amundsen a plecat să descopere Polul Sud.

(Cezar Petrescu, Fram, ursul polar)

Textul 2

Muzeul Fram (Norvegiană: Frammuseet) este un muzeu construit în amintirea explorării norvegiene din zona polară. Este situat în peninsula Bygdøy din Oslo, Norvegia, într-o zonă în care se mai găsesc alte câteva muzee, printre care se numără Muzeul Kon-Tiki, Muzeul Norvegian de Istorie Culturală, Muzeul Navelor Vikinge și Muzeul Maritim Norvegian.
Muzeul a fost inaugurat în 20 mai 1936, în cinstea explorărilor polare și a celor trei mari exploratori norvegieni – Fridtjof Nansen, Otto Sverdrup și Roald Amundsen. De asemenea, muzeul conține imagini cu fauna din regiunile polare, ce surprind animale, precum urși polari și pinguini.
În centrul Muzeului Fram este expusă nava originală Fram. Interiorul original este intact, iar vizitatorii pot intra înăuntru ca să îl vadă. Nava a fost proiectată și construită de Colin Archer pe baza unor instrucțiuni provenite de la exploratorul Fridtjof Nansen, care a plătit construcția navei cu un ajutor venit de la guvernul Norvegiei și cu o finanțare privată, în 1891.
În mai 2009, Muzeul Maritim Norvegian, împreună cu Muzeul Fram, au fost de acord ca acesta din urmă să găzduiască expoziția Gjøa. Roald Amundsen și un echipaj format din șase persoane au traversat pasajul de nord-vest la bordul navei Gjøa într-o călătorie de trei ani, care s-a încheiat în 1906.

(adaptare după www.wikipedia.ro)

[Figura: Muzeul Fram]
[Figura: Gjøa, prima corabie care a navigat prin pasajul de nord-vest.]

---

A.

1. Notează alte două specii de animale, pe lângă urșii polari, existente în manejul Circului Struțki. 2 puncte

2. Primele cărți despre urșii polari pe care le-a citit Petruș provin de la:
   a) directorul Circului Struțki.
   b) Mihai Stoican.
   c) nepoata profesorului.
   d) profesorul pensionar.
   Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect: [__]. 2 puncte

3. Exploratorii au călătorit cu nava Fram:
   a) doar în expediția la Polul Nord.
   b) doar în expediția la Polul Sud.
   c) în expedițiile la cei doi poli.
   d) în traversarea pasajului de nord-vest.
   Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect: [__]. 2 puncte

4. În fragmentul extras din romanul Fram, ursul polar de Cezar Petrescu se evidențiază:
   a) bucuria spectatorului.
   b) demnitatea umană.
   c) dorința de cunoaștere.
   d) respectul față de adulți.
   Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect: [__]. 2 puncte

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

Enunțul	Corect	Incorect
Toți copiii din târgurile prin care trecuse Circul Struțki își amintesc de Fram.
Mihai Stoican este convins că fiul său este un specialist în expedițiile polare.
Hărțile din camera lui Petruș au fost desenate de el însuși.
Nepoata bătrânului profesor îl abordează direct pe bunicul său în ceea ce privește dorința lui Petruș de a se informa.
Construirea navei Fram a fost finanțată și de guvernul Norvegiei.
Expoziția Gjøa a fost găzduită de Muzeul Fram.

6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos:
   a) „— Petruș, nu te culci? îl întreabă uneori mama.
   — Încă puțin, mamă! Mai am de isprăvit un capitol.
   — Vezi, ai grijă să stingi lampa!”
   b) „De asemenea, muzeul conține imagini cu fauna din regiunile polare, ce surprind animale, precum urși polari și pinguini.” 6 puncte

7. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului, între fragmentul din romanul Fram, ursul polar de Cezar Petrescu și fragmentul extras de pe Wikipedia. 6 puncte

8. Crezi că prin lectură Petruș participă indirect la expedițiile despre care citește? Justifică-ți răspunsul, în 50 – 80 de cuvinte, valorificând textul dat. 6 puncte

9. Asociază fragmentul din Fram, ursul polar de Cezar Petrescu cu un alt text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară, în 50 – 80 de cuvinte, prezentând o asemănare și o deosebire dintre ele. 6 puncte

---

B.

1. Încercuiește silaba accentuată din cuvintele „măcar” și „oceanul”. 2 puncte

   • măcar
   • oceanul

2. Fac parte din același câmp lexical toate cuvintele din seria:
   a) atlas, bibliotecă, capitol, carte.
   b) afiș, arenă, circ, hărți.
   c) banchiză, ghețuri, a îngheța, sloi.
   d) mâine, noapte, zi, veșnic.
   Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect: [__]. 2 puncte

3. Rescrie enunțul „Interiorul original este intact.”, înlocuind cuvântul interior cu un antonim și cuvântul intact cu un sinonim. 4 puncte

4. Transcrie din fragmentul de mai jos trei substantive aflate în cazuri diferite, pe care le vei preciza. 6 puncte
   „― Ei, Petruș, ai ajuns la pol sau încă nu?
   ― Mai am, tată, până s-ajung! Acum de-abia citesc însemnările lui Nansen.”

5. Transformă construcția pasivă din enunțul „Nava a fost construită de Colin Archer.” într-o construcție activă. 6 puncte

6. Alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul „muzeu” să aibă funcția sintactică de complement indirect și un enunț interogativ în care pronumele interogativ „cine” să aibă funcția sintactică de nume predicativ. 6 puncte

7. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând comentariul unui cititor pasionat de expedițiile polare, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze. 6 puncte
   Mi- ___________________________ (a plăcea, modul condițional-optativ, timpul prezent) să citesc jurnalele participanților la expedițiile polare de _______________________ (care, cazul genitiv) curaj sunt fascinat încă din copilărie.

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Imaginează-ți că ai călătorit la Polul Nord. Redactează o notă din jurnalul tău de călătorie, de cel puțin 150 de cuvinte, care să cuprindă prezentarea unei emoții/a unui sentiment din timpul acesteia, o secvență narativă, una descriptivă și una explicativă. Data redactării jurnalului este 2 noiembrie 2020.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

• conținutul compunerii – 12 puncte
  • adecvarea conținutului la cerință, prin prezentarea unei călătorii la Polul Nord: în totalitate – 2 puncte; parțial, cu divagații – 1 punct
  • notarea datei – 1 punct
  • utilizarea persoanei I în redactarea notei de jurnal – 1 punct
  • prezentarea unei emoții/a unui sentiment, resimțită/resimțit în timpul călătoriei: nuanțată – 2 puncte; schematică – 1 punct
  • redactarea fiecăreia dintre secvențele solicitate (narativă, descriptivă, explicativă) cu respectarea tiparului textual: în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct (3 x 2 puncte = 6 puncte)
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudine gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; respectarea normelor de ortografie: 0 – 1 greșeli – 1 punct, 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte; respectarea normelor de punctuație: 0 – 1 greșeli – 1 punct, 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte; lizibilitate – 1 punct).

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.