Evaluare Națională 2022, limba și literatura română: examen oficial (sesiunea iunie)

Subiectul I

A.

1)

• Răspuns posibil: Două obiecte din magazia vasului sunt: cabluri de oțel și cutii de vopsea (sau: cuie, lăzi, bidoane, parâme, butoiașe, bare de fier etc.).
• Punctaj: 2 puncte ($2\times 1\text{ p.}$) conform baremului.

2)

• Răspuns corect: a) Ismail.
• Explicație: În text se precizează: „să-i ospăteze cu cele trimise de Ismail”, iar Anton Lupan îi strigă la final: „Ismaile! [...] De azi înainte ai de hrănit două guri mai mult: pe Mihu și pe Negrilă”.
• Punctaj: 2 puncte.

3)

• Răspuns corect: b) brac din Dalmația.
• Explicație: În al doilea paragraf din textul 2 se specifică explicit: „Era o speță rară de câine de vânătoare, brac din Dalmația, tata i-a pus numele «Șmil»”.
• Punctaj: 2 puncte.

4)

• Răspuns corect: a) în fața Grădinii Icoanei.
• Explicație: Primul enunț din textul 2 este: „În anul 1908, locuiam în fața Grădinii Icoanei”.
• Punctaj: 2 puncte.

5)

Enunțul	Corect	Incorect
Ieremia i-l prezintă pe Mihu lui Anton Lupan.	X
Câinele lui Mihu se joacă pe țărmul mării.	X
Anton Lupan nu acceptă să îl primească pe Negrilă pe puntea vasului.		X
Delavrancea călătorea la Constantinopol și la Atena, cu vaporul, atunci când avea timp.	X
Delavrancea a fost poreclit de ospătar „domnul Barbun”.	X
Pisica este trimisă să-și caute stăpânul prin oraș.		X

• Punctaj: 6 puncte ($6\times 1\text{ p.}$) conform baremului.

6)

• Răspuns model:
  O trăsătură a personajului Mihu este timiditatea (sau neîncrederea / tristețea), evidențiată prin caracterizare directă de către narator în secvența: „Băiatul sări în picioare, sfios și poate neîncrezător”. De asemenea, portretul fizic schițat direct („în ochii băiatului, negri [...] se citea o tristețe domoală”) reflectă suferința interioară a copilului.
• Baremul evaluează:
  • precizarea oricărei trăsături – 2 puncte;
  • precizarea corectă a mijlocului de caracterizare – 1 punct;
  • ilustrarea cu o secvență relevantă – 1 punct;
  • ortografie și punctuație – 1 punct;
  • încadrarea în numărul de enunțuri (1–3 enunțuri) – 1 punct.

7)

• Răspuns model:
  Un element de conținut comun celor două texte este atașamentul profund dintre om și animal (câine). În primul text, între Mihu și Negrilă există o legătură strânsă de prietenie și devotament, băiatul refuzând să plece fără el („Da’ pe Negrilă îl iei?”). În al doilea text, câinele Șmil este membru de nădejde al familiei, trimis adesea să-și găsească stăpânul: „«Șmil, du-te de-l caută pe domnul Delavrancea!». Dintr-o săritură, câinele dispărea ca o săgeată.”.
  (56 de cuvinte)
• Baremul evaluează:
  • precizarea unui element comun – 2 puncte;
  • prezentarea prin valorificarea câte unei secvențe relevante din fiecare text – 2 puncte ($2\times 1\text{ p.}$);
  • ortografie și punctuație – 1 punct;
  • limita de cuvinte (30–70 de cuvinte) – 1 punct.

8)

• Răspuns model:
  Consider că nu este deloc plictisitor să vizitezi de mai multe ori un loc, deoarece fiecare revedere poate trezi trăiri intense și noi perspective asupra frumuseții acestuia.
  În textul Cellei Delavrancea, scriitorul Delavrancea se întorcea adesea la Atena și Constantinopol de fiecare dată când avea răgaz. La Atena, el „petrecea ore întregi pe Acropole” și „nu-și stăpânea lacrimile de emoție în fața mândrelor coloane de marmură”. Acest lucru demonstrează că un spațiu încărcat de istorie și artă continuă să inspire și să emoționeze profund sufletul omenesc, fără a deveni vreodată monoton.
  (93 de cuvinte)
• Baremul evaluează:
  • formularea opiniei/răspunsului – 1 punct;
  • motivarea adecvată a răspunsului – 1 punct;
  • valorificarea adecvată a textului indicat – 2 puncte;
  • ortografie și punctuație – 1 punct;
  • încadrarea în limita de cuvinte (50–100 de cuvinte) – 1 punct.

9)

• Răspuns model:
  O valoare morală comună fragmentului din Toate pânzele sus! de Radu Tudoran și romanului Dumbrava minunată de Mihail Sadoveanu este compasiunea și atașamentul față de animale.
  În textul lui Radu Tudoran, generozitatea și prietenia se văd atunci când Mihu refuză să își abandoneze tovarășul necuvântător, condiționând rămânerea sa de primirea câinelui: „Da’ pe Negrilă îl iei?”. Anton Lupan îi confirmă imediat călătoria împreună.
  În Dumbrava minunată, fetița Lizuca își găsește singurul sprijin de nădejde și mângâiere în cățelul Patrocle, care o însoțește cu devotament și o apără în drumul plin de pericole spre bunici.
  (92 de cuvinte)
• Baremul evaluează:
  • identificarea unei valori etice/culturale – 1 punct;
  • numirea celuilalt text și a autorului acestuia – 1 punct;
  • prezentarea valorii prin secvențe relevante din ambele texte – 2 puncte ($2\times 1\text{ p.}$);
  • ortografie și punctuație – 1 punct;
  • încadrarea în limita de cuvinte (50–100 de cuvinte) – 1 punct.

---

B.

1)

• Răspuns corect: a) bă-trâni, pri-e-te-nos.
• Explicație: bă-trâni respectă despărțirea după consoană + lichidă (-tr-); pri-e-te-nos are hiatul i-e și silabisirea corectă a sufixului derivat.
• Punctaj: 2 puncte.

2)

• Răspuns corect: c) „întotdeauna”, „niciodată”.
• Explicație: Sunt cuvinte compuse prin sudare: întotdeauna (în + tot + de + a + una) și niciodată (nici + o + dată). În a) zâmbitori este derivat; în b) ambele sunt derivate cu sufixe; în d) tristețe este derivat.
• Punctaj: 2 puncte.

3)

• Răspuns corect: d) repede.
• Explicație: Expresia adverbială/comparația „ca o săgeată” exprimă iuțeala, rapiditatea mișcării.
• Punctaj: 2 puncte.

4)

• Răspuns corect: d) „se simțea fericit pe mare”; „o curte mare în spatele casei”.
• Explicație: Cuvântul mare (substantiv: întindere de apă) și mare (adjectiv: de dimensiuni mari) au forme identice, sensuri complet diferite și origini etimologice distincte, alcătuind o relație de omonimie (omofonie/omografie, omonime lexico-gramaticale). Celelalte serii conțin sinonime sau antonime.
• Punctaj: 2 puncte.

5)

• Trei verbe la moduri diferite:
  1. „ar fi vrut” – modul condițional-optativ (timpul perfect);
  2. „să întrebe” (sau „să fie”) – modul conjunctiv (timpul prezent);
  3. „socoti” (sau „trebuie”, „lăsă”, „încredință”) – modul indicativ (timpul perfect simplu / prezent).
• Punctaj: 6 puncte ($3\times 1\text{ p.}$ pentru selectare $+3\times 1\text{ p.}$ pentru menționarea modului).

6)

• (1) Enunț asertiv cu „lampă” în cazul genitiv:
  Lumina caldă a lămpii lumina întreaga încăpere.
• (2) Enunț interogativ cu „el” complement prepozițional:
  Te-ai gândit mult la el în timpul călătoriei?
• Punctaj: 6 puncte conform baremului (tip de enunț, caz genitiv, complement prepozițional, corectitudine gramaticală și logică).

7)

• Delimitare și precizarea felului propozițiilor:
  • $P_1$: „Mânca zilnic acel pește cu carnea rumenie și miros puternic iodat” – propoziție principală (independentă);
  • $P_2$: „care trăiește mai ales în Bosfor” – propoziție subordonată atributivă (introdusă prin pronumele relativ „care”, determină substantivul „pește”).
• Punctaj: 6 puncte ($2\times 1\text{ p.}$ transcrierea $+2\times 2\text{ p.}$ precizarea felului).

8)

• Completarea enunțului:
  • a vrea: aș vrea
  • a fi: să fii
  • stradă: străzii
  • care (genitiv precedat de prepoziția „de”): a căror
  • mândru: mândri
• Forma completată:
  „— Băiete, aș vrea acum să fii atent, fiindcă de la capătul străzii vei putea vedea acele clădiri de a căror arhitectură suntem mândri.”
• Punctaj: 6 puncte ($6\times 1\text{ p.}$) conform baremului.

---

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Planul compunerii:

1. Introducere: Încadrarea spațio-temporală (o dimineață de vară, într-un sat de munte din Munții Apuseni).
2. Secvență descriptivă (minimum 30 de cuvinte): Prezentarea peisajului spectaculos de la marginea unei cascade ascunse.
3. Intriga și desfășurarea acțiunii: Descoperirea unei poteci neumblate și găsirea unui pui de căprioară prins între crengi.
4. Secvență dialogată (minimum 4 replici): Schimbul de replici dintre narator și ghidul local/prietenul de drumeție privind salvarea animalului.
5. Punctul culminant și deznodământul: Eliberarea căprioarei și sentimentul de împlinire și bucurie la întoarcerea acasă.

Exemplu de compunere model:

Întoarcerea din vacanța de vară petrecută în inima Apusenilor îmi trezește și acum un val de nostalgie, amintindu-mi de ziua în care am trăit cea mai frumoasă aventură.

Într-o dimineață răcoroasă, am pornit alături de prietenul meu, Radu, să explorăm o potecă ascunsă dincolo de creste. După o oră de urcuș anevoios, am ajuns la marginea unei poieni scăldate în soare. În fața noastră se deschidea o panoramă uluitoare: versanții abrupți erau acoperiți de o mantie de brazi seculari, aerul vibra de prospețimea cetinei și a florilor de mușețel sălbatic, iar din depărtare se auzea clipocitul cristalin al unui pârâu ce strălucea ca o panglică de argint lichid sub razele calde ale dimineții.

Deodată, din desișul din apropiere s-a auzit un foșnet stins. Ne-am apropiat cu pași domoli și am zărit un pui firav de căprioară, ale cărui picioare subțiri se prinseseră într-o împletitură de rădăcini uscate.

― Privește, Radu! Trebuie să facem ceva imediat, am șoptit eu emoționat.

― Ai dreptate, dar ai grijă să nu-l sperii mai tare! mi-a răspuns el încet.

― Ține tu creanga aceasta ghimpoasă ca să pot descurca lațul de lemn!

― Gata, o țin bine, grăbește-te!

Cu grijă și răbdare, i-am eliberat picioarele tremurânde. Puiul ne-a privit o secundă cu ochii lui mari, negri și umezi, apoi a zbughit-o spre adâncul pădurii, lăsându-ne cu sufletul plin de o bucurie de neuitat. A fost cel mai frumos moment al vacanței mele.
(226 de cuvinte)

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

În port, la pupa vasului de pasageri austriac, care tocmai venise din sus, se vedea legat la chei* un barcaz* micuț, încărcat din greu. Cam în partea lui din mijloc, pe o stivă de scânduri, ședea, cu picioarele atârnate în jos, un băiețandru de vreo șaisprezece ani, cu un mintean* negru pe umeri, cu o căciulă de oaie dată pe ceafă, și cânta încetișor, ca pentru el, dintr-un fluier ciobănesc.

― Cântă de foame! spuse Ieremia. Hai, Mihule, lasă cavalul, că ți-am adus să mănânci!

La aceste vorbe, băiatul ridică ochii spre chei, și chipul oacheș, bătut de vânt, i se lumină.

― El e băietanul de care ți-am vorbit, domnule! îl lămuri Ieremia pe Anton Lupan.

Acesta sări pe puntea barcazului și se apropie de băiat, cu mâna întinsă, prietenos. Atunci văzu că la picioarele lui stătea cuminte, cu botul pe labe, dar cu ochii vii iscodind în jur, un câine ciobănesc, cu părul negru, plin de praf și încâlcit, cam slab și năpădit de ciulini, cu coada jumulită în chip greu de înțeles, care însă, în toată înfățișarea lui, poate puțin cam jalnică acum, amintea de un nu prea îndepărtat strămoș lup.

Băiatul sări în picioare, sfios și poate neîncrezător; nu prea era obișnuit, se vede, cu bunătatea semenilor săi. Câinele se ridică și el, se trase un pas înapoi și rămase așa, atent. Privirea lui nu arăta nici teamă, nici prietenie. Lui Anton Lupan i se păru că vede în ea o demnitate la fel de grăitoare ca a unui om, ca a unui om care o are, bineînțeles. În schimb, în ochii băiatului, negri, cu sclipiri albăstrii, cum e uneori cerul în clipa când amurgul s-a stins, dar noaptea încă nu s-a statornicit, deși zâmbitori, se citea o tristețe domoală, din cele care, odată ce s-au ivit în priviri, ai zice că niciodată nu mai pot pieri. […]

― Să nu-ți pară rău că ai venit până aici, îi vorbi blând. O să capeți cele de cuviință pentru osteneala ta.

Băiatul făcu o mișcare cu mâna ca și cum ar fi vrut să arate că nu ține la niciun fel de răsplată. Văzându-l așa și gândindu-se la vârsta lui crudă, Anton Lupan se simți întristat.

― Câinele-i al tău? îl întrebă.

― E de la stână, răspunse băiatul. S-a luat după mine și n-a vrut să se ducă înapoi, chiar dacă l-am izgonit. Așa că umblăm amândoi.

Ar fi vrut să-l întrebe mai multe, dar socoti că băiatului, ca și câinelui, trebuie să le fie foame, deci lăsă vorbele pentru mai târziu și deocamdată îi încredință pe amândoi lui Ieremia, să-i ospăteze cu cele trimise de Ismail.

Între timp, […] descărcatul începu. În afară de cheresteaua de pe punte, în magazia vasului fuseseră înghesuite până sus fel de fel de materiale, în lăzi, în baloturi, în cutii de tablă, în bidoane și-n saci. Ieremia le cumpărase după listă și le orânduise sârguincios. Erau cabluri de oțel și parâme de felurite grosimi, făcute colaci, erau bare de fier, șuruburi, cuie, butoiașe cu ulei de in, cutii de vopsea, pânză groasă de vele, cu urzeală de cânepă și bătătura de bumbac și încă multe altele pe care nu le puteai descurca decât dacă aveai lista lor în cap. […]

Anton Lupan se ridică:

― N-ai vrea să rămâi cu noi?

― Și ce să fac, domnule? întrebă băiatul, înviorat.

― Ce-o să facem toți. Las’ că n-o să fie rău, ai să vezi! Ce zici, te învoiești?

― Da’ pe Negrilă îl iei?

― Firește! Altfel nici nu mă gândesc.

Obrazul băiatului se lumină și tot ceea ce fusese îndoială și amărăciune pe chipul lui se pierdu în vânt. Iar vântul îi purtă îndoiala și amărăciunea de-a lungul canalului, le flutură peste perdeaua de stuf și se duse cu ele spre mare, unde le înecă, departe în larg, să li se șteargă urma pe veci.

Cădea amurgul când se apropiau de baraca lor. Anton Lupan mergea în frunte, fluierând, ca un om pe deplin mulțumit. Mihu venea după el, fără să vadă unde pune pasul, cu gura căscată, cu ochii zgâiți la marea vineție în lumina amurgului de după echinocțiu. Negrilă se zbenguia pe țărm, aruncându-se în apă și tăvălindu-se pe nisip, umplând malul mării de lătrături vesele, ca și când ar fi simțit că începe altă viață și pentru el, și pentru stăpână-su.

― Domnule, întrebă Mihu, fără să-și poată lua ochii de la orizont, toată asta care se vede aici e numai apă?

― Numai apă, Mihule. Și încă, atât cât vezi tu nu-i poate nici a mia parte din întinderea ei.

― Aoleu, maică! strigă băiatul, înmărmurit.

În clipa aceea, în baracă se aprinse o lampă. […]

― Ismaile! strigă Anton Lupan. De azi înainte ai de hrănit două guri mai mult: pe Mihu și pe Negrilă, îi vezi? Ai grijă să nu ne facem de râs!

(Radu Tudoran, Toate pânzele sus!)

* chei – platformă amenajată într-un port pentru încărcarea și descărcarea vapoarelor
* barcaz – ambarcațiune pescărească
* mintean – haină bărbătească scurtă

---

Textul 2

În anul 1908, locuiam în fața Grădinii Icoanei. Doi salcâmi bătrâni stăteau de strajă la poartă. Aveam o curte mare în spatele casei și o grădină imensă cu boltă de viță, care se întindea de-a lungul străzii, astăzi Dumbrava Roșie. Acolo a fost adusă într-o zi o vacă elvețiană, trimisă în dar de un admirator. Instalarea ei la noi a fost un eveniment. Tata a botezat-o Habelca și o trimitea în fiecare zi la Șosea să pască iarbă. [...]

Într-un an, tata a adus acasă un cățeluș alb, cu părul scurt și mătăsos, cu pete rotunde, negre pe tot trupul. I-l dăruise doctorul Schachmann. Era o speță rară de câine de vânătoare, brac din Dalmația, tata i-a pus numele „Șmil”. Acest Șmil devenise celebru. Crescuse mare, cu trup subțire și lung, și pricepea toate ca un om. Uneori, când întârzia tata la masă, deschideam ușa și strigam: „Șmil, du-te de-l caută pe domnul Delavrancea!”. Dintr-o săritură, câinele dispărea ca o săgeată. Cu nasul lui negru și lucios de prepelicar, îi lua urma și nu se lăsa până nu-l găsea. Se strecura peste tot: la Parlament, la Teatrul Național, unde s-a auzit lătratul lui voios la o repetiție a piesei Apus de soare, sau la băcănia Ciobanu, pe atunci în dreptul actualului Muzeu Național, de unde se întorcea acasă părintele nostru, încărcat cu mezeluri. Băcanul îi spunea: „V-a căutat Șmil”. Și atunci, tata scurta conversația cu prietenii. [...]

Când avea răgaz, Delavrancea pleca cu vaporul la Constantinopol și la Atena. Se simțea fericit pe mare și furtuna îl însuflețea. Vorbea cu entuziasm de Bosfor, acea alee lichidă care despică Europa de Asia. Admira cupola măreață a Sfintei Sofia, [...] chiparoșii pensulați de o mână măiastră pe cerul de peruzea, moscheele cu nostalgicele lor minarete, tăind văzduhul ca niște săgeți împietrite în elanul lor. La restaurant, tatăl meu comanda un prim fel, barbuni, al doilea... barbuni, al treilea... barbuni! Mânca zilnic acel pește cu carnea rumenie și miros puternic iodat, care trăiește mai ales în Bosfor. Îl recunoștea ospătarul și-l botezase „domnul Barbun”.

Când ajungea la Atena, petrecea ore întregi pe Acropole. Cunoștea arta antică în toate nuanțele ei, cugeta, așezat pe treptele Parthenonului, la operele literare nemuritoare, pe care le cunoștea bine. Nu-și stăpânea lacrimile de emoție în fața mândrelor coloane de marmură, înălțate pe orizontul marin, zvelte și robuste.

Întors în România, se așeza iar la lucru [...] și, scriind, asculta studiul meu de pian, pentru că i se părea că-i întărește ritmul ideilor. Întrerupea lucrul ca să se joace cu pisica tolănită pe masa lui sau venea în salon [...] și-mi făcea câte o observație, întotdeauna întemeiată.

(Cella Delavrancea, Frânturi din viața lui Delavrancea)

---

A.

1. Notează, din textul 1, denumirea a două obiecte din magazia vasului. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
   Persoana responsabilă de pregătirea mesei este
   a) Ismail.
   b) Lupan.
   c) Mihu.
   d) Negrilă.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   Șmil este un câine din rasa
   a) barbun de Bosfor.
   b) brac din Dalmația.
   c) ciobănesc german.
   d) lup elvețian.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   Casa familiei Delavrancea se afla
   a) în fața Grădinii Icoanei.
   b) lângă Muzeul Național.
   c) pe strada Constantinopol.
   d) vizavi de Teatrul Național.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

Enunțul	Corect	Incorect
Ieremia i-l prezintă pe Mihu lui Anton Lupan.
Câinele lui Mihu se joacă pe țărmul mării.
Anton Lupan nu acceptă să îl primească pe Negrilă pe puntea vasului.
Delavrancea călătorea la Constantinopol și la Atena, cu vaporul, atunci când avea timp.
Delavrancea a fost poreclit de ospătar „domnul Barbun”.
Pisica este trimisă să-și caute stăpânul prin oraș.

6. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului Mihu, identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă: „Băiatul sări în picioare, sfios și poate neîncrezător; nu prea era obișnuit, se vede, cu bunătatea semenilor săi. […] În schimb, în ochii băiatului, negri, cu sclipiri albăstrii, cum e uneori cerul în clipa când amurgul s-a stins, dar noaptea încă nu s-a statornicit, deși zâmbitori, se citea o tristețe domoală, din cele care, odată ce s-au ivit în priviri, ai zice că niciodată nu mai pot pieri.”. 6 puncte

7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

8. Crezi că este plictisitor să vizitezi de mai multe ori un loc? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte

9. Asociază fragmentul din Toate pânzele sus! de Radu Tudoran cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

---

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Sunt despărțite corect în silabe ambele cuvinte din seria:
   a) bă-trâni, pri-e-te-nos.
   b) bă-trâni, prie-te-nos.
   c) băt-râni, pri-e-te-nos.
   d) băt-râni, prie-te-nos.

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Seria care cuprinde doar cuvinte compuse este:
   a) „bineînțeles”, „zâmbitori”.
   b) „încetișor”, „ciobănesc”.
   c) „întotdeauna”, „niciodată”.
   d) „tristețe”, „deocamdată”.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Sensul construcției subliniate în secvența: „Dintr-o săritură, câinele dispărea ca o săgeată.” este
   a) agresiv.
   b) ascuțit.
   c) încetișor.
   d) repede.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Există o relație de omonimie între cuvintele subliniate în secvențele din seria:
   a) „cam slab și năpădit de ciulini”; „cu trup subțire și lung”.
   b) „Iar vântul îi purtă îndoiala”; Ambii au încălcat învoiala.
   c) „să nu-ți pară rău că ai venit până aici”; Rochia i-a venit bine.
   d) „se simțea fericit pe mare”; „o curte mare în spatele casei”.

5. Selectează, din fragmentul următor, trei verbe aflate la moduri diferite, pe care le vei preciza: „Ar fi vrut să-l întrebe mai multe, dar socoti că băiatului, ca și câinelui, trebuie să le fie foame, deci lăsă vorbele pentru mai târziu și deocamdată îi încredință pe amândoi lui Ieremia”. 6 puncte

6. Alcătuiește un enunț asertiv, în care substantivul comun „lampă” să fie în cazul genitiv (1) și un enunț interogativ, în care pronumele personal „el” să aibă funcția sintactică de complement prepozițional (2). 6 puncte

7. Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul acestora: „Mânca zilnic acel pește cu carnea rumenie și miros puternic iodat, care trăiește mai ales în Bosfor.”. 6 puncte

8. Completează enunțul următor, reprezentând mesajul unui ghid în timp ce prezintă un oraș, cu formele corecte ale cuvintelor indicate între paranteze. 6 puncte
   — Băiete, ________________ (a vrea, condițional-optativ, prezent, persoana I, singular) acum ________________ (a fi, conjunctiv, prezent, persoana a II-a, singular) atent, fiindcă de la capătul _________________ (stradă, singular, genitiv) vei putea vedea acele clădiri de ______________________ (care, genitiv) arhitectură suntem _________________ (mândru, plural, masculin).

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Imaginează-ți că tocmai te-ai întors din vacanță.

Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți cea mai frumoasă întâmplare din vacanță, incluzând o secvență descriptivă, de minimum 30 de cuvinte, și o secvență dialogată, de minimum patru replici.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.