Evaluare Națională 2022, limba și literatura română: simulare națională

Subiectul I, Partea A

1)

• Exemple de cuvinte: „dascăl”, „băncile”, „cataloage”, „școlari”, „clasă”, „catedră”, „cretă”.
• Răspuns propus: „catedră”, „băncile”.
• Punctaj: Câte 1 punct pentru oricare două cuvinte indicate corect ($2\times 1\text{ p}=2\text{ puncte}$).

2)

• Răspuns corect: a („epoca daco-romană”).
• Explicație: În textul 1 se menționează explicit: „Ne vorbea despre Legiunea a XIII-a Gemina, despre Dacia Romană [...] înviase magic acea «Dacia Felix»”.
• Punctaj: 2 puncte.

3)

• Răspuns corect: c („matematică”).
• Explicație: În textul 2 naratorul precizează: „imaginea unui educator desăvârșit, profesorul meu de matematică”.
• Punctaj: 2 puncte.

4)

• Răspuns corect: d („valoarea lui $\pi$”).
• Explicație: Textul 2 menționează direct disertația profesorului: „Și civilizația are o unitate de măsură: $\pi$-ul. Un popor care cunoaște valoarea lui $\pi$, 3 întreg și 14, este un popor civilizat.”
• Punctaj: 2 puncte.

5)

• Tabel completat:
  • Nucleș aduce la școală un liliac viu. $\to$ Corect (liliacul era „cu răsuflarea tăiată de spaimă”).
  • Toți elevii sunt neatenți în prima parte a orei de istorie. $\to$ Corect („toate gândurile noastre erau fără voie țintite spre ghiozdanul acela. Toți răspunseserăm prost...”).
  • Deși s-a sunat de ieșire, elevii rămân în bănci, atenți la domnul Preda. $\to$ Corect („brusca erupție a clopoțelului nichelat nu clintise niciun nerăbdător.”).
  • Băiatul considera uniforma o ținută elegantă. $\to$ Corect („Când m-am văzut pentru prima oară în oglindă, îmbrăcat elegant...”).
  • Profesorul de matematică li se adresează elevilor folosind prenumele. $\to$ Incorect („Niciunuia dintre elevi nu-i spunea pe nume, ci după arătare.”).
  • Francisc Munteanu face primul an de gimnaziu în Timișoara. $\to$ Corect („am fost admis ca elev în Gimnaziul «Vicențiu Babeș» din Timișoara”).
• Punctaj: Câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect ($6\times 1\text{ p}=6\text{ puncte}$).

6)

• Exemple de figuri de stil din fragmentul dat:
  1. „cumpătarea uscată” – epitet metaforic (sau „ziduri cenușii” – epitet cromatic; „piatră albă” – epitet cromatic; „amfiteatre spațioase” – epitet).
  2. „înviase înaintea ochilor noștri nesfârșite șosele” – metaforă (sau „picioarele arcuite” ale apeductelor – metaforă/personificare).
• Punctaj:
  • Câte 1 punct pentru transcrierea fiecărei figuri de stil ($2\times 1\text{ p}=2\text{ puncte}$).
  • Câte 2 puncte pentru precizarea felului fiecărei figuri de stil ($2\times 2\text{ p}=4\text{ puncte}$).
  • Total: 6 puncte.

7)

• Răspuns model:
  O temă comună celor două texte este școala (relația profesor-elev și rolul modelator al dascălului). În primul text, domnul învățător Preda reușește să capteze atenția întregii clase și să le stârnească fascinația pentru istoria antică printr-o expunere pasionată. În al doilea text, profesorul de matematică devine un reper desăvârșit pentru narator, insuflându-i respectul pentru rigoarea și adevărurile eterne ale științei numerelor.
• Punctaj:
  • Precizarea temei comune: 2 puncte.
  • Câte 1 punct pentru prezentarea temei în fiecare text: $2\times 1\text{ p}=2\text{ puncte}$.
  • Respectarea normelor de ortografie și punctuație: 1 punct.
  • Încadrarea în limita de cuvinte (30 – 70 de cuvinte): 1 punct.
  • Total: 6 puncte.

8)

• Răspuns model:
  În opinia mea, dialogul deschis cu profesorii îi apropie pe elevi de înțelegerea lecțiilor, deoarece permite clarificarea noțiunilor și stimulează gândirea critică. În textul al doilea, profesorul de matematică poartă o conversație autentică cu elevii, răspunzând prompt la observația unuia dintre ei despre datele istoriei și provocându-i să rezolve o operație simplă: „cât fac doi cu doi?”. Această interacțiune vie și lipsită de formalism transformă o noțiune abstractă într-o lecție de viață memorabilă, făcându-l pe băiat să înțeleagă valoarea absolută a adevărului matematic.
• Punctaj:
  • Menționarea poziției/răspunsului: 1 punct.
  • Motivarea adecvată a răspunsului: 1 punct.
  • Valorificarea adecvată a textului indicat: 2 puncte.
  • Respectarea ortografiei și punctuației: 1 punct.
  • Încadrarea în limita de cuvinte (50 – 100 de cuvinte): 1 punct.
  • Total: 6 puncte.

9)

• Răspuns model:
  O valoare culturală și morală comună între fragmentul din Oameni, fapte, amintiri de Francisc Munteanu și romanul Cireșarii de Constantin Chiriță este pasiunea pentru cunoaștere și dorința de afirmare prin învățătură.
  În textul suport, naratorul citește asiduu întreaga carte de zoologie pentru a promova examenul, ajungând să stăpânească detalii complexe dincolo de cerințe, iar ambiția sa este subliniată la final: „dorință [...] să mă duc să cuceresc Capitala”.
  În mod similar, în Cireșarii, personajul Victor dă dovadă de o sete nestăvilită de învățătură și rigoare științifică, documentându-se minuțios înainte de a explora Peștera Neagră, din respect pentru adevăr și cercetare.
• Punctaj:
  • Identificarea unei valori în textul dat: 1 punct.
  • Menționarea titlului și a autorului textului asociat: 1 punct.
  • Prezentarea valorii prin câte o secvență din fiecare text: $2\times 1\text{ p}=2\text{ puncte}$.
  • Ortografie și punctuație: 1 punct.
  • Încadrarea în limita de cuvinte (50 – 100 de cuvinte): 1 punct.
  • Total: 6 puncte.

---

Subiectul I, Partea B

1)

• Răspuns corect: a („examen”).
• Explicație: În „examen”, litera x se pronunță [gz] (fonetic: [e g z a m e n]), în timp ce în „exmatriculare”, „explic”, „neexprimat” se pronunță [ks].
• Punctaj: 2 puncte.

2)

• Răspuns corect: d („știință”, „greutatea”).
• Explicație:
  • „știință” este derivat de la verbul „a ști” + sufixul „-ință”.
  • „greutatea” provine de la adjectivul „greu” + sufixul „-ătate” (+ articolul hotărât „-a”).
  • În seriile a) sunt compuse („de” + „cât”, „de” + „spre”), în b) „necaz” nu este format cu prefixul ne-, etc.
• Punctaj: 2 puncte.

3)

• Răspuns corect: a („ascunsă”).
• Explicație: „Ferecată cu șapte lacăte” este o locuțiune/expresie figurată cu sensul de bine tăinuită, păstrată în mare secret, adică ascunsă.
• Punctaj: 2 puncte.

4)

• Răspuns corect: c („pentru a ne năpusti asupra liliacului înghemuit...”; în fața casei a înflorit liliacul).
• Explicație: Cele două cuvinte au aceeași formă, dar sensuri complet diferite și origini diferite: liliac (mamifer zburător din ordinul Chiroptera) și liliac (arbust decorativ cu flori parfumate).
• Punctaj: 2 puncte.

5)

• Rezolvare:
  „Din inscripția sarcofagului și a pietrei funerare, [...] din efigia monedei dezgropate”.
• Observație de gramatică: Modificările implică trecerea la singular și a adjectivelor/determinanților asociați: „inscripțiile” $\to$ „inscripția”, „sarcofagelor” $\to$ „sarcofagului”, „ale pietrelor” $\to$ „a pietrei”, „efigiile” $\to$ „efigia”, „monedelor” $\to$ „monedei”, „dezgropate” (acord la feminin singular) $\to$ „dezgropate”.
• Punctaj: 0 greșeli = 6 puncte (scădere conform baremului pentru greșeli).

6)

• Identificarea pronumelui: În secvența „pe care le ținea”, pronumele personal este „le” (formă neaccentuată, cazul acuzativ, complement direct).
• Alcătuire propoziție nouă (cu funcție de complement indirect):
  • Exemplu de propoziție: Le dau colegilor notițele mele. (sau: Profesorul le explică exercițiul.)
• Punctaj:
  • Identificarea pronumelui „le”: 2 puncte.
  • Alcătuirea propoziției: 1 punct.
  • Respectarea funcției cerute (complement indirect în dativ): 2 puncte.
  • Corectitudine logică și gramaticală: 1 punct.
  • Total: 6 puncte.

7)

• Rezolvare propusă:
  „Noi am pufnit în râs, dar profesorul nu s-a supărat.” (sau: „Profesorul a rămas serios, însă noi am pufnit în râs.”)
• Explicație: S-a introdus o propoziție coordonată adversativ prin conjuncția adversativă „dar” (sau „iar”, „însă”, „ci”).
• Punctaj: Completarea cu o singură propoziție (2p), raport adversativ respectat (2p), logică (1p), punctuație/ortografie (1p) = 6 puncte.

8)

• Greșeli identificate în enunț:
  1. „A-ți” $\to$ corect Ați (forma auxiliarului verbului la perfect compus/condițional; cratima era nejustificată).
  2. „găsii” $\to$ corect găsi (infinitivul verbului se scrie cu un singur „i”).
  3. „câți mai mulți” $\to$ corect cât mai mulți (adverbul „cât” este invariabil în această structură superlativă).
  4. Lipsa prepoziției „pe” înaintea pronumelui relativ cu funcție de complement direct: „care” $\to$ corect pe care.
  5. Virgula dintre „găsi” și „cât mai mulți” este pusă eronat și trebuie eliminată.
• Enunțul corectat rescris:
  „Ați putea găsi cât mai mulți tineri harnici și silitori pe care să-i implicați în proiectul referitor la istoria universală?”
• Punctaj: 0 greșeli = 6 puncte.

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Planul compunerii:

1. Introducere: Prezentarea personajului domnul Preda, dascălul de la Trei Ierarhi, integrat în atmosfera școlii de odinioară din textul Dacia Felix de Cezar Petrescu. Date de identificare (nume, statut profesional de învățător/dascăl, trăsături fizice: „înalt și uscat”).
2. Cuprins:
   • Numirea a două trăsături morale: severitatea/sobrietatea aparentă și pasiunea profundă pentru ceea ce predă (vocația pedagogică).
   • Ilustrarea mijloacelor de caracterizare:
     • Caracterizarea directă (făcută de narator): dascălul este descris inițial drept „zgârcit la vorbă”, părând „o mumie sortită să biruie timpul”, un om distant care păstrează un zid între el și elevi.
     • Caracterizarea indirectă (prin atitudine, limbaj și comportament în timpul orei de istorie): secvența orei despre Dacia Romană, unde profesorul se metamorfozează: este animat de o „nebănuită însuflețire” și reușește să readucă la viață civilizația romană, ținându-i pe copii fermecați dincolo de sunetul clopoțelului.
   • Corelarea unei valori personale (pasiunea pentru studiu, dăruirea în profesie, respectul pentru dascăli) cu valorile personajului (dăruirea pedagogică, dragostea de istorie).
3. Încheiere: Concluzie cu privire la figura memorabilă a domnului Preda, modelul educatorului care lasă urme de neșters în sufletul discipolilor.

---

Compunere model:

Domnul Preda, personajul central al fragmentului extras din opera „Dacia Felix” de Cezar Petrescu, reprezintă arhetipul dascălului devotat, lăsând o amprentă de neșters în conștiința elevilor săi. Acesta este învățător la școala de la „Trei Ierarhi”, fiind perceput la început ca o figură aproape mitică a urbei, nemuritoare în rigoarea ei cotidiană. Portretul său fizic, schițat sobru, reflectă asceza existenței sale: este „înalt şi uscat”, cu gesturi calculate precis și o cumpătare neschimbată de-a lungul generațiilor.

Două trăsături morale definitorii ale domnului Preda sunt severitatea sobră și vocația pedagogică remarcabilă, dublată de o rară putere de însuflețire.

Pe de o parte, caracterizarea directă realizată de vocea naratorială conturează la început un portret al distanței și al austerității: dascălul este „zgârcit la vorbă şi râzând o dată într-o lună”, fiind asemănat cu o „mumie sortită să biruie timpul”. Elevii simt că între ei și învățător se înalță un zid de nepătruns, clădit pe temeri și pedepse cotidiene.

Pe de altă parte, caracterizarea indirectă, ce reiese din faptele și discursul său didactic din timpul orei dedicate Daciei Romane, dezvăluie adevărata natură a dascălului. Când începe să vorbească despre Legiunea a XIII-a Gemina, o „nebănuită însuflețire” îi topește răceala obișnuită. Prin forța cuvântului rostit cu pasiune, el recreează magic amfiteatrele, apeductele și minele de aur antice. Nici măcar sunetul clopoțelului nu îi clintește pe școlari din bănci, semn că măiestria dascălului a reușit să cucerească iremediabil sufletele copiilor.

O valoare personală pe care o prețuiesc nespus este dăruirea cu care un om își exercită profesia, valoare pe care o regăsesc din plin la domnul Preda. Capacitatea sa de a transforma o lecție prevăzută drept plictisitoare într-o călătorie fascinantă prin veacuri demonstrează că pasiunea autentică a educatorului poate trezi curiozitatea și dragostea de cunoaștere în orice tânăr discipol.

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

E cel dintâi dascăl al nostru de oraș, „Domnul Preda, de la Trei Ierarhi”, căruia nu puține zile i-am amărât odinioară. Îl credeam atunci aproape nemuritor... Înalt şi uscat, [...] zgârcit la vorbă şi râzând o dată într-o lună, îl socoteam o mumie sortită să biruie timpul. Nimic nu-l tulbura din măsura cu care îşi cântărea glasul şi-şi socotea paşii, aceiaşi din fundul clasei până la catedră. Generații trecuseră pe băncile roase; alte cataloage noi înregistrează priceperea sau trândăvia celor cincizeci de şcolari din clasa lui; se schimbaseră directori, elevii crescuseră şi prinseseră aripi, alții se întoarseră în oraş cu mustăți groase şi cu glasul bărbătesc; domnul Preda, neclintit, veghea la catedra sa lângă harta României cu hotarele decolorate, lângă tabela cu negrul lucios şi cu buretele albit de praful cretei.

Printre noi crescuseră o sumă de legende, transmise din generație în generație şi înflorite de fantezia fiecăruia cu un nou amănunt. [...] Domnul Preda era un om ca toți oamenii; avea necazurile lui, creştea un câine, avea găini pestrițe şi negre în curte, îşi îmbrăca în straie curate copiii; şi nici nu strângea bani de aur în sertarul mesei [...].

Dar toate dispăreau când domnul Preda intra în clasă [...] şi când, cu acelaşi glas egal, striga catalogul, cerceta caietele, punea întrebări întortocheate şi ne împărțea pedepse.

Între noi şi dânsul se punea din nou un zid de nepătruns. [...]

O singură dată ne-a cucerit sufletele o jumătate de ceas, ținându-ne sub stăpânirea unei emoții pe care nu i-o cunoşteam, pe care nu ne-o cunoşteam.

Era aproape de sfârşitul anului, în ultimele zile de mai.

Salcâmii de la ferestre înfloriseră şi prin geamul deschis vântul ne flutura un parfum jilav, de primăvară, de câmp şi de pământ întinerit; o înfrigurare care ne neliniştise în băncile noastre scrijelite de iscălituri. Cerul se vedea albastru şi ne îndemna afară. Unul dintre noi (Nucleş cel mic, unde o mai fi astăzi?) prinsese un liliac pe care-l închisese în ghiozdanul cartonat, şi toate gândurile noastre erau fără voie țintite spre ghiozdanul acela. Toți răspunseserăm prost, gângăviserăm lecția; nerăbdători, aşteptam să se sfârşească ora, pentru a ne năpusti asupra liliacului înghemuit în întunericul cutiei, cu aripile de gutapercă* strânse şi cu răsuflarea tăiată de spaimă.

Atunci ne-am pomenit deodată cuceriți de lecția domnului Preda.

Nu luasem aminte cum o începuse, nici prin ce tainic meşteşug ne desprinsese pe nesimțite gândul de la ghiozdanul cu şoarecele înaripat.

Ne vorbea despre Legiunea a XIII-a Gemina, despre Dacia Romană – lucruri moarte pentru nepăsarea copilăriei noastre. De prin nu ştiu ce nebănuită însuflețire care-i spărsese cumpătarea uscată, înviase înaintea ochilor noştri nesfârşite şosele cu piatră albă, apeducte cu picioarele arcuite, cetăți cu ziduri cenuşii, amfiteatre spațioase şi băi cu bazine de marmură, mine de aur şi saline în care robii războiului ciocăneau sub bolți de sare translucidă...

Din inscripțiile sarcofagelor şi ale pietrelor funerare, din basoreliefurile monumentelor rupte şi din efigiile monedelor dezgropate de fierul plugurilor în oale de lut, călăul copilăriei noastre, căruia nu-i descoperiserăm vreodată o tresărire de emoție, înviase magic acea „Dacia Felix”, despre care programul prevedea o lecție plicticoasă mai mult.

De unde găsise alte cuvinte decât acelea din toate zilele? Cum de ştiuse omul acela avar cu graiul şi măsurat în mişcări ca un automat, de unde ştiuse oare să sufle cenuşa celor douăzeci de veacuri şi să ne înfățişeze aievea o lume epică şi misterioasă, care ne-a exaltat frageda noastră închipuire?

Niciunul n-a mai ridicat ochii spre geamul cu cer albastru şi spre crengile albe de salcâm. Privirile noastre fugeau cu vârful nuielii lucioase, pe harta decolorată, căutând urmele nevăzute ale cetăților cu nume sonore şi tainice: Napoca, Potaissa, Porolissum...

Sunase sfârşitul orei şi brusca erupție a clopoțelului nichelat nu clintise niciun nerăbdător. Întâia oară în viața noastră şcolărească ne-am desprins cu părere de rău din bancă.

(Cezar Petrescu, Dacia Felix)

* gutapercă – cauciuc, gumă

---

Textul 2

Visam să mă văd îmbrăcat în uniformă kaki, cu număr de înmatriculare pe braț, ca și copiii lui nenea Matei. După sfârşitul anului şcolar, la îndemnul mamei, am continuat să învăț şi citeam tot ce-mi cădea în mână, de la romanele din „Colecția celor cincisprezece lei” până la Sadoveanu. [...]

Nimeni în afară de mama nu credea că voi reuşi la examenul de capacitate, nici măcar eu. Şi, totuşi, din 15 septembrie am fost admis ca elev în Gimnaziul „Vicențiu Babeş” din Timişoara, cu număr matricol 27. M-a dus mama la domnul Fuchs şi mi-a comandat o uniformă după măsură. Când m-am văzut pentru prima oară în oglindă, îmbrăcat elegant, mi s-a părut că sunt frumos. Mă enervau doar bărbia ascuțită şi urechile clăpăuge ca nişte aripi de avion gata de decolare.

Amintiri din primul an de gimnaziu mi-au rămas puține: o exmatriculare de şapte zile pentru o caricatură făcută unui profesor şi imaginea unui educator desăvârşit, profesorul meu de matematică. [...] Datorită lui, lecțiilor pe care le ținea, m-am apropiat de ştiința cifrelor. Nu era oră în care să nu ne fi vorbit cu evlavie despre materia pe care ne-o preda. Când vorbea el despre tabla înmulțirii, aveam senzația că Pitagora e undeva printre noi. [...] O disertație mi-a rămas întipărită în minte aproape cuvânt cu cuvânt:

— Fiți atenți la ce vă spun, băieți! Singurul adevăr absolut de neclintit este şirul numerelor. [...] Poți să clasifici plantele sau animalele în orice ordine, în orice sistem. Printr-o simplă decizie academică se poate schimba ortografia. Tabla înmulțirii este însă unică, definitivă. [...] Fiecare lucru în natură are o unitate de măsură: lungimea – metrul, greutatea – gramul. Şi civilizația are o unitate de măsură: $\pi$-ul. Un popor care cunoaşte valoarea lui $\pi$, 3 întreg şi 14, este un popor civilizat. Desigur, toate unitățile de măsură sunt arbitrare, poți să măsori cu metrul sau cu yardul, cu gramul sau cu uncia. $\pi$-ul nu poate fi înlocuit, cum nu poate fi înlocuită nici tabla înmulțirii. În matematică totul este definitiv. Este un adevăr la fel de mare ca şi naşterea sau moartea. Diferența e totuşi esențială! $\pi$-ul şi tabla înmulțirii sunt nemuritoare.

— Nici datele istoriei nu se pot schimba, a spus cineva dintre noi.

— Ți se pare ție, roşcovanule! Niciunuia dintre elevi nu-i spunea pe nume, ci după arătare. [...] Nici istoria nu e definitivă. Matematica, da. Care dintre voi poate să-mi spună cât fac doi cu doi?

Noi am pufnit în râs.

— Patru.

— Ține minte, tu, băiatule cu urechi clăpăuge, că ai rostit unul din marile adevăruri.

Îmi pare rău că n-am reținut numele acestui mare dascăl, care m-a învățat să rostesc adevăruri.

În primul an de gimnaziu am rămas corigent la zoologie, pentru că n-am ştiut că ornitorincul este mamifer. [...] Atât de mult am citit cartea de zoologie, încât aş fi putut răspunde, fără să mă gândesc, ce animale fac parte din nevertebrate, care sunt speciile superioare sau să explic sistemul de respirație al crustaceelor. Examenul de corigență l-am dat cu fostul profesor de clasă, un om morocănos, cu fruntea bombată. [...] O singură întrebare mi-a pus la examen, dacă ornitorincul este mamifer. I-am răspuns cu „da” şi, când am vrut să țin o prelegere despre condițiile de viață ale ornitorincului, el a ridicat brațul în semn să tac. [...]

Am plecat la București cu un geamantan în care nu aveam decât o carte de zoologie și patru kilograme de visuri. Aveam aproape 12 ani și purtam în suflet, ferecată cu șapte lacăte, o dorință neexprimată concret, și anume să mă duc să cuceresc Capitala.

(Francisc Munteanu, Oameni, fapte, amintiri)

---

A.

1. Notează, din textul 1, două cuvinte din câmpul lexical al școlii. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
   Domnul învățător Preda le captează atenția elevilor printr-o lecție despre:
   a) epoca daco-romană.
   b) înflorirea salcâmului.
   c) mașina românească Dacia.
   d) modul de viață al liliacului.

   Răspunsul corect: $\square$

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   Pentru Francisc Munteanu rămâne un exemplu profesorul de:
   a) gramatică.
   b) istorie.
   c) matematică.
   d) zoologie.

   Răspunsul corect: $\square$

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   Profesorul consideră că un popor este evoluat dacă acesta cunoaște:
   a) clasificarea plantelor.
   b) deciziile academice.
   c) ortografia și punctuația.
   d) valoarea lui $\pi$.

   Răspunsul corect: $\square$

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

Enunțul	Corect	Incorect
Nucleș aduce la școală un liliac viu.
Toți elevii sunt neatenți în prima parte a orei de istorie.
Deși s-a sunat de ieșire, elevii rămân în bănci, atenți la domnul Preda.
Băiatul considera uniforma o ținută elegantă.
Profesorul de matematică li se adresează elevilor folosind prenumele.
Francisc Munteanu face primul an de gimnaziu în Timișoara.

6. Transcrie două figuri de stil din fragmentul următor, precizând felul acestora: „De prin nu ştiu ce nebănuită însuflețire care-i spărsese cumpătarea uscată, înviase înaintea ochilor noştri nesfârşite şosele cu piatră albă, apeducte cu picioarele arcuite, cetăți cu ziduri cenuşii, amfiteatre spațioase şi băi cu bazine de marmură, mine de aur şi saline în care robii războiului ciocăneau sub bolți de sare translucidă...”. 6 puncte

7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, o temă comună celor două texte date, valorificând câte un element de conținut. 6 puncte

8. Crezi că dialogul deschis cu profesorii îi apropie sau îi îndepărtează pe elevi de înțelegerea lecțiilor predate? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte

9. Asociază fragmentul din „Oameni, fapte, amintiri” de Francisc Munteanu cu un text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

---

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Litera „x” redă sunetele [gz] în cuvântul:
   a) „examen”.
   b) „exmatriculare”.
   c) „explic”.
   d) „neexprimat”.

   Răspunsul corect: $\square$

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Există doar cuvinte derivate în seria:
   a) „decât”, „despre”.
   b) „necazuri”, „desigur”.
   c) „negre”, „nenea”.
   d) „știință”, „greutatea”.

   Răspunsul corect: $\square$

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Sensul secvenței subliniate în fragmentul „purtam în suflet, ferecată cu șapte lacăte, o dorință” este:
   a) ascunsă.
   b) dezvăluită.
   c) fermecată.
   d) mărturisită.

   Răspunsul corect: $\square$

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Există o relație de omonimie între cuvintele subliniate în secvențele din seria:
   a) „Desigur, toate unitățile de măsură sunt arbitrare”; comitetul arbitral a anulat meciul de ieri.
   b) „elevii crescuseră şi prinseseră aripi”; „urechile clăpăuge ca nişte aripi de avion gata de decolare”.
   c) „pentru a ne năpusti asupra liliacului înghemuit în întunericul cutiei”; în fața casei a înflorit liliacul.
   d) „şi înflorite de fantezia fiecăruia cu un nou amănunt”; „ne-a exaltat frageda noastră închipuire”.

   Răspunsul corect: $\square$

5. Rescrie fragmentul următor, trecând substantivele la numărul singular, efectuând toate modificările necesare: „Din inscripțiile sarcofagelor şi ale pietrelor funerare, […] din efigiile monedelor dezgropate”. 6 puncte

6. Alcătuiește o propoziție, în care pronumele personal cu funcție sintactică de complement direct din enunțul „Datorită lui, lecțiilor pe care le ținea, m-am apropiat de știința cifrelor.” să fie complement indirect. 6 puncte

   Pronumele personal cu funcție sintactică de complement direct: ____________________
   Propoziția în care pronumele personal are funcție sintactică de complement indirect: ____________________

7. Completează enunțul „Noi am pufnit în râs.” cu o propoziție, în așa fel încât în fraza obținută să existe un raport de coordonare adversativă. 6 puncte

8. Enunțul următor reprezintă mesajul unei persoane pe rețelele sociale. Corectează greșelile de orice natură, rescriind enunțul! 6 puncte
   A-ți putea găsii, câți mai mulți tineri harnici și silitori care să-i implicați în proiectul referitor la istoria universală?

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să-l caracterizezi pe domnul Preda, personajul din textul lui Cezar Petrescu.

În redactarea caracterizării, vei avea în vedere:
− precizarea a două date de identificare a personajului (nume, vârstă, ocupație, origine, portret fizic etc.);
− numirea a două trăsături morale ale personajului;
− ilustrarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin câte o secvență comentată;
− corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.