Evaluare Națională 2022, limba și literatura română: test de antrenament 6

Subiectul I, A. 1)

Două nume de personaje de basm prezente în textul 2 sunt: Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana (sau Zmeul).

• Punctaj conform barem: Câte 1 punct pentru notarea oricăror două nume ($2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$).

Subiectul I, A. 2)

• Răspuns corect: d) a unor bandiți.
• Explicație: În text se menționează că personajul cocoșat „avea grijă de casa unor bandiți”.
• Punctaj conform barem: 2 puncte.

Subiectul I, A. 3)

• Răspuns corect: b) povești auzite în tabără.
• Explicație: Bunica îl întreabă pe Sif dacă își amintește basmele ascultate în tabără de la profesorul Kessler, propunându-i să le spună copiilor.
• Punctaj conform barem: 2 puncte.

Subiectul I, A. 4)

• Răspuns corect: b) a directoarei.
• Explicație: Directoarea folosește stația/difuzorul pentru a chema bunica la direcție („Bunica din clasa I D este rugată să vină la direcția școlii!”).
• Punctaj conform barem: 2 puncte.

Subiectul I, A. 5)

• Hangiul se pregătește cum se cuvine pentru a primi alaiul împărătesc. — Corect (a scos din beci cel mai bun vin)
• Cocoșatului i se reproșează că mâncarea e prea sărată sau prea piperată. — Corect („nu le plăcea mâncarea, care îi ieșea ba prea sărată, ba prea piperată”)
• Bandiții respectă condițiile puse de Florița și devin oameni mai buni. — Corect („din acea zi nu s-au mai dus la furat”)
• Bunicii îi face plăcere să participe la orele clasei I D. — Corect („mi-am început orele [...] cu o plăcere nespusă”)
• Domnul Kessler este directorul școlii. — Incorect (domnul Constantin Kessler a fost profesor în tabără)
• Ana i-a făcut pe tablă portretul bunicii. — Incorect (Ana a desenat crenguțe și prăjiturele)
• Punctaj conform barem: Câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect ($6\times 1\text{ p.}=6\text{ puncte}$).

Subiectul I, A. 6)

• Trăsătură a tiparului narativ: Prezentarea unei succesiuni cronologice de întâmplări / relatarea unor acțiuni legate prin relații cauză-efect, realizată de către un narator.
• Secvență ilustrativă (din textul 1): „Fata a mers ce a mers până când a ajuns într-un luminiș unde se înălța o casă, în fața căreia un cocoșat se chinuia să jumulească o pasăre [...]. Florița l-a întrebat ce căuta de unul singur în mijlocul pădurii.”
• Punctaj conform barem:
  • Precizarea trăsăturii: 2 puncte;
  • Ilustrarea cu secvență: 2 puncte;
  • Ortografie și punctuație: 2 puncte.
  • Total: 6 puncte.

Subiectul I, A. 7)

• Exemplu de răspuns:
  Un element de conținut comun celor două texte este adaptarea la un mediu nou și integrarea într-un colectiv necunoscut. În textul 1, Florița se adaptează rapid la viața din adâncul pădurii, câștigând prietenia bandiților prin hărnicie și bunătate: „s-au arătat bucuroși să o primească pe Florița în casa lor”. În textul 2, Ana reușește să treacă peste teama primei zile de școală datorită poveștilor, integrându-se perfect în colectiv: „A doua zi [...] Ana avea deja o grămadă de prieteni”. (70 de cuvinte)
• Punctaj conform barem:
  • Precizarea elementului comun: 2 puncte;
  • Prezentarea prin valorificarea câte unei secvențe din fiecare text: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$;
  • Ortografie și punctuație: 1 punct;
  • Încadrare în limita de cuvinte (30 – 70 de cuvinte): 1 punct.
  • Total: 6 puncte.

Subiectul I, A. 8)

• Exemplu de răspuns:
  Consider că poveștile își păstrează farmecul la orice vârstă, deoarece oferă evadare, bucurie și conectare între oameni.
  În textul 2, basmele depănate de fratele mai mare, Sif, captivează nu doar elevii din clasa I, care „au fost încântați să asculte basme în loc de lecții”, ci au fascinat-o anterior și pe bunica naratoare, care își amintește cu mult drag de „două basme adorabile”. Poveștile trezesc emoții autentice indiferent de generație, unind atât copiii, cât și adulții prin puterea imaginației. (78 de cuvinte)
• Punctaj conform barem:
  • Menționarea răspunsului: 1 punct;
  • Motivarea adecvată: 1 punct;
  • Valorificarea nuanțată a textului: 2 puncte;
  • Ortografie și punctuație: 1 punct;
  • Încadrare în limita de cuvinte (50 – 100 de cuvinte): 1 punct.
  • Total: 6 puncte.

Subiectul I, A. 9)

• Exemplu de răspuns:
  Fragmentul din basmul „Florița din codru” poate fi asociat cu basmul „Albă-ca-Zăpada și cei șapte pitici” de Frații Grimm, ambele având în centru o eroină orfană, de o frumusețe covârșitoare și de o bunătate rară, persecutată de o figură maternă geloasă.
  Florița stârnește invidia hangiței și își găsește adăpost în pădure, unde îngrijește casa unor bandiți: „s-a apucat să deretice prin casă și să facă mâncare”. În mod similar, Albă-ca-Zăpada fuge de mama vitregă și ajunge în căsuța din pădure a piticilor, unde deretică și le gătește pentru a fi primită: „dacă vrei să ne ții gospodăria, să gătești [...] poți rămâne la noi”. Ambele fete îmblânzesc personaje aspre prin curățenie sufletească și hărnicie. (99 de cuvinte)
• Punctaj conform barem:
  • Precizarea titlului și a autorului celuilalt text: 1 punct;
  • Precizarea asemănării: 1 punct;
  • Prezentarea fiecărui personaj prin raportare la secvențe: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$;
  • Ortografie și punctuație: 1 punct;
  • Încadrare în numărul de cuvinte: 1 punct.
  • Total: 6 puncte.

---

Subiectul I, B. 1)

• Răspuns corect: c) patru diftongi.
• Explicație:
  • Chiar $\to$ [k' a r], nu conține diftong („i” este literă ajutătoare);
  • ne-am $\to$ diftongul ea;
  • Mi-a $\to$ diftongul ia;
  • i-de-ea $\to$ diftongul ea;
  • sal-va-t*oa-re* $\to$ diftongul oa.
    Total: 4 diftongi.
• Punctaj conform barem: 2 puncte.

Subiectul I, B. 2)

• Răspuns corect: b) „doisprezece”, „deoarece”.
• Explicație:
  • „doisprezece” este format prin compunere (doi + spre + zece);
  • „deoarece” este format prin compunere (de + oare + ce).
  • Celelalte serii conțin cuvinte derivate (luminiș, hangița, învățătoare etc.).
• Punctaj conform barem: 2 puncte.

Subiectul I, B. 3)

• Răspuns corect: c) au planificat.
• Explicație: Locuțiunea verbală „a pune la cale” are sensul de a plănui, a urzi, a planifica ceva.
• Punctaj conform barem: 2 puncte.

Subiectul I, B. 4)

• Răspuns corect: d) „Fata a mers ce a mers”; Radioul merge întruna de ieri pe același post.
• Explicație: Verbul „a merge” este un cuvânt polisemantic (sensul de bază: „a se deplasa”; sensul secundar/figurat: „a funcționa”). În celelalte variante cuvintele sunt omonime (mine, bancă, unde).
• Punctaj conform barem: 2 puncte.

Subiectul I, B. 5)

• Tabel completat:

Adjectivul selectat	Gradul de comparație al adjectivului selectat
„cea mai frumoasă”	superlativ relativ de superioritate
„foarte tânără”	superlativ absolut de superioritate
„mai mare”	comparativ de superioritate

• Punctaj conform barem:
  • Selectarea corectă a celor 3 adjective: $3\times 1\text{ p.}=3\text{ puncte}$;
  • Precizarea gradului de comparație: $3\times 1\text{ p.}=3\text{ puncte}$.
  • Total: 6 puncte.

Subiectul I, B. 6)

• Cuvântul care are funcție sintactică de subiect: „sonerie”
• Enunț exclamativ: Ce ascuțit este țipătul soneriei!
  („soneriei” are funcția sintactică de atribut substantival genitival)
• Punctaj conform barem:
  • Identificarea subiectului: 1 punct;
  • Respectarea tipului de enunț cerut (exclamativ): 2 puncte;
  • Alcătuirea enunțului cu funcția de atribut: 2 puncte;
  • Corectitudine logică și gramaticală: 1 punct.
  • Total: 6 puncte.

Subiectul I, B. 7)

• Transcriere și precizarea felului propozițiilor:
  1. „Copiii din jur m-au acceptat firesc, ca pe bunica lor de acasă, cerându-mi” — propoziție principală;
  2. „să le liniez și lor caietele” — propoziție subordonată completivă directă (ce să-mi ceară?);
  3. „să șterg cu guma etc.” — propoziție subordonată completivă directă (coordonată copulativ cu P2).
• Punctaj conform barem:
  • Transcrierea corectă a propozițiilor: $3\times 1\text{ p.}=3\text{ puncte}$;
  • Precizarea felului fiecăreia: $3\times 1\text{ p.}=3\text{ puncte}$.
  • Total: 6 puncte.

Subiectul I, B. 8)

• Enunțul corectat:
  Mi-ar plăcea să nu fii indiferent la valorile din basmele create de autorii noștri preferați.
• Greșeli corectate:
  1. place $\to$ corect este forma de infinitiv plăcea la condițional-optativ prezent (ar plăcea);
  2. fi $\to$ la modul conjunctiv, forma negativă pentru persoana a II-a singular are doi de „i”: să nu fii;
  3. creeate $\to$ participiul verbului a crea se scrie cu un singur „e” la rădăcină urmat de sufixul de participiu: create.
• Punctaj conform barem: 6 puncte (0 greșeli = 6 p.).

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Planul compunerii:

1. Introducere: Prezentarea personajului Florița din textul citat, menționând statutul de protagonistă, originea modestă și frumusețea sa fizică excepțională.
2. Cuprins:
   • Numirea a două trăsături morale: curajul și generozitatea/hărnicia.
   • Ilustrarea mijloacelor de caracterizare:
     • Caracterizarea directă (realizată de narator sau de alte personaje: drumeții o numesc „floarea cea frumoasă de la crâșma din codru”, subliniindu-i farmecul fascinant);
     • Caracterizarea indirectă (ce reiese din faptele și vorbele sale: nu se teme de bandiți, face curat, gătește și le propune să renunțe la fărădelegi, dovedind înțelepciune și putere de transformare).
3. Încheiere: Corelarea unei valori morale a personajului (bunătatea care schimbă destine) cu o valoare personală a autorului compunerii.

---

Exemplu de compunere:

Florița este personajul principal al basmului „Florița din codru”, repovestit de Adina Popescu, o tânără de o frumusețe rară, găsită într-o poiană și crescută la hanul din mijlocul pădurii de un hangiu și soția sa.

Din punct de vedere moral, fata se distinge prin curaj și printr-o bunătate sufletească deosebită, calități ce completează armonia chipului ei.

O primă modalitate de conturare a personajului este caracterizarea directă făcută de drumeții care poposeau la han, aceștia fiind fermecați de chipul ei luminos și alintând-o „floarea cea frumoasă de la crâșma din codru”. Farmecul său natural eclipsează podoabele scumpe ale hangiței și cucerește chiar și fiarele sălbatice sau pe vrăjitoarea Baba-Cloanța, căreia i se face milă de ea.

De asemenea, caracterizarea indirectă se desprinde din faptele și vorbele sale în momentul în care ajunge la adăpostul din pădure. Deși este avertizată de cocoșat de cruzimea stăpânilor casei, Florița nu fuge, ci își păstrează cumpătul și se apucă de treabă: deretică și pregătește o masă gustoasă. Când hoții se întorc și se bat pe mâncare, fata iese din ascunzătoare și le spune cu blândețe, dar hotărâtă: „Dacă de acum încolo vă purtați frumos și nu mai mergeți la furat, vă voi găti în fiecare zi!”. Această atitudine dezvăluie generozitatea, dorința de a face bine și capacitatea de a schimba caracterele celor din jur.

O valoare a Floriței pe care o prețuiesc și în viața mea de zi cu zi este empatia unită cu altruismul. Consider că, asemenea eroinei, prin vorbe calde și gesturi de omenie putem aduce armonie în situații dificile și putem trezi ce este mai bun în semenii noștri. (258 de cuvinte)

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

A fost odată ca niciodată, chiar în mijlocul codrului, un han în care trăiau un hangiu și o hangiță. Într-o zi, hangiul a găsit într-o poiană o fată frumoasă și, după ce s-a sfătuit cu soția sa, au hotărât s-o crească la fel ca pe copilul lor. Toți drumeții care poposeau la han o îndrăgeau pe fată și se mirau de frumusețea ei neasemuită. O alintau „floarea cea frumoasă de la crâșma din codru”. E drept că și hangița era frumoasă, însă Florița o întrecea cu mult.

Când a sosit vestea că împăratul va trece cu tot alaiul său prin acele locuri, hangiul a scos din beci vinul cel mai bun, iar hangița s-a împodobit cu cele mai scumpe găteli. Dar frumusețea ei pălea în fața Floriței care, chiar și îmbrăcată în haine de rând, a cucerit pe loc inimile aleșilor oaspeți.

Din ziua aceea însă, invidia a început să o roadă pe hangiță, care o punea pe fată la muncile cele mai grele, în vreme ce ea se închidea într-o odaie și întreba o oglindă fermecată:

— Oare cine-i mai frumoasă, eu sau Florița?

Iar oglinda îi răspunde mereu la fel, că Florița e cea mai frumoasă. Hangița n-a mai putut să rabde, așa că a chemat-o la ea pe Baba-Cloanța, o cotoroanță care trăia undeva în adâncul codrului. S-au înțeles amândouă ca fata să fie dusă de cotoroanță în pădure, să-i scoată ochii și s-o lase în voia sorții.

Când Baba-Cloanța a văzut-o pe Florița, parcă nu-i venea să-i facă rău unei fete așa frumoase. Până la urmă, a dus-o în pădure, unde o căprioară le-a tăiat calea. Dar, când s-a uitat la Florița, căprioara a rămas țintuită în loc, deoarece farmecul fetei lua mințile oamenilor și animalelor deopotrivă.

Atunci cotoroanței i s-a făcut milă de fată, așa că […] a lăsat-o pe Florița să plece.

Fata a mers ce a mers până când a ajuns într-un luminiș unde se înălța o casă, în fața căreia un cocoșat se chinuia să jumulească o pasăre, dar se vedea de la o poștă că nu prea se pricepe. Florița l-a întrebat ce căuta de unul singur în mijlocul pădurii. Cocoșatul i-a povestit că avea grijă de casa unor bandiți care în acel moment erau duși la furat și s-a plâns că multe îndura din partea acestora, căci nu le plăcea mâncarea, care îi ieșea ba prea sărată, ba prea piperată.

— Pleacă degrabă, fetițo! a mai sfătuit-o cocoșatul. Dacă hoții te vor găsi aici, te vor ucide, căci sunt foarte răi!

Însă Florița nu s-a speriat, ba chiar s-a apucat să deretice prin casă și să facă mâncare. La scurt timp, au apărut și cei doisprezece bandiți, lihniți de foame, iar cocoșatul a ascuns-o pe Florița sub pat.

Bandiții s-au mirat de curățenia din casă, apoi unul a gustat din friptura de porc, altul din cea de pui și li s-au părut atât de gustoase, încât au început să se bată pe mâncare.

— Nu vă mai certați! le-a strigat Florița ieșind din ascunzătoarea ei. Dacă de acum încolo vă purtați frumos și nu mai mergeți la furat, vă voi găti în fiecare zi!

Bandiții au rămas cu gura căscată, apoi s-au arătat bucuroși să o primească pe Florița în casa lor, iar din acea zi nu s-au mai dus la furat.

După o vreme, hangița, bănuind că fata nu murise în pădure, și-a întrebat din nou oglinda, dar răspunsul a fost același, că Florița este cea mai frumoasă. Plină de mânie, a chemat-o iar pe Baba-Cloanța la ea și împreună au pus la cale alte blestemății.

(***, Florița din codru, basm repovestit de Adina Popescu)

---

Textul 2

Ana a început clasa I la școala de pe bulevardul Titulescu și m-am dus cu ea în prima zi, s-o văd trecând pe sub bolta de gladiole ținute de colegii din clasele mai mari. Dar mai departe n-a vrut să meargă decât cu mine de mână. Mi-am zis: „Are doar șase ani, e normal, hai cu ea până în clasă”. Acolo, a refuzat să rămână singură în bancă, și atunci m-am așezat lângă ea, iar învățătoarea, foarte tânără, n-a zis nimic, ne-am zâmbit reciproc, iar eu mi-am început orele în clasa I [...] cu o plăcere nespusă. Copiii din jur m-au acceptat firesc, ca pe bunica lor de acasă, cerându-mi să le liniez și lor caietele, să șterg cu guma etc. A doua zi la fel, mă simțeam utilă și mă amuza să-mi mut acul patefonului la începutul plăcii. Până ce, într-a treia sau a patra zi, la difuzorul din clasă, la care se auzea doar clopoțelul de recreație, a răsunat o voce severă: „Bunica din clasa I D este rugată să vină la direcția școlii!”. Prinsă asupra faptului, m-am pornit, cu învățătoarea și cu Ana după mine, spre cancelarie, unde directoarea m-a primit cu o privire consternată: „Păi, ce ne-am face dacă toți copiii ar veni la școală cu cineva din familie? E împotriva regulamentului.”. Și chiar, ce ne-am face?

Mi-a venit atunci ideea salvatoare: Sif. Am rugat-o pe directoare să mai folosească difuzorul o dată ca să-l cheme pe fratele mai mare din clasa a III-a, și într-un minut el a fost la ușă. I-am spus: „Ții minte poveștile de astă-vară din tabără? Ce-ar fi să vă duceți amândoi în clasa Anei și să le spuneți și copiilor?” Ideea le-a plăcut și au pornit amândoi de mână, fără să se uite înapoi. Era vorba de două basme adorabile, povestite de profesorul Constantin Kessler. În primul, un vrăjitor i-a prefăcut pe Făt-Frumos, pe Ileana Cosânzeana și pe Zmeu în trei crenguțe pe care le-a băgat în sacul lui. „Hai să le desenăm! După ce recunoașteți cine e fiecare crenguță?” (Desigur, Ileana era o floricică, Făt-Frumos o creangă dreaptă, iar Zmeul, un scaiete țepos.) [...]

Învățătoarea mi-a povestit pe urmă că Sif a avut mare succes: Ana a desenat pe tablă crenguțe și prăjiturele, iar copiii au fost încântați să asculte basme în loc de lecții. Prima sonerie de recreație nici nu a fost luată în seamă, după a doua, Sif a declarat că mai știe și alte povești și a ținut-o așa până la ora plecării acasă. A doua zi n-a mai fost nevoie să mă duc la școală, Ana avea deja o grămadă de prieteni.

(Adina Nanu, Călătorie în jurul casei mele)

---

A.

1. Notează, din textul 2, numele a două personaje de basm. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
   Casa din pădure este
   a) a cocoșatului.
   b) a cotoroanței.
   c) a împăratului.
   d) a unor bandiți.

Răspunsul corect: $\square$

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   Sif le spune colegilor surorii sale
   a) întâmplări din recreație.
   b) povești auzite în tabără.
   c) regulamentul școlar.
   d) cum se liniază caietele.

Răspunsul corect: $\square$

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   Vocea care se aude la difuzor este
   a) a bunicii.
   b) a directoarei.
   c) a învățătoarei.
   d) a lui Sif.

Răspunsul corect: $\square$

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

Enunțul	Corect	Incorect
Hangiul se pregătește cum se cuvine pentru a primi alaiul împărătesc.
Cocoșatului i se reproșează că mâncarea e prea sărată sau prea piperată.
Bandiții respectă condițiile puse de Florița și devin oameni mai buni.
Bunicii îi face plăcere să participe la orele clasei I D.
Domnul Kessler este directorul școlii.
Ana i-a făcut pe tablă portretul bunicii.

6. Precizează o trăsătură a tiparului narativ, ilustrând-o cu o secvență din text. 6 puncte

7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență din fiecare text. 6 puncte

8. Crezi că poveștile au farmec la orice vârstă? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte

9. Asociază fragmentul din „Florița din codru” cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, un personaj asemănător, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

---

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   În enunțul „Chiar, ce ne-am face? Mi-a venit atunci ideea salvatoare” sunt:
   a) doi diftongi.
   b) trei diftongi.
   c) patru diftongi.
   d) cinci diftongi.

Răspunsul corect: $\square$

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Seria care conține doar cuvinte compuse este:
   a) „Baba-Cloanța”, „luminiș”.
   b) „doisprezece”, „deoarece”.
   c) „hangița”, „recreație”.
   d) „învățătoare”, „salvatoare”.

Răspunsul corect: $\square$

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Sensul structurii subliniate în enunțul „împreună <u>au pus la cale</u> alte blestemății” este:
   a) au călătorit.
   b) au îndreptat.
   c) au planificat.
   d) au împiedicat.

Răspunsul corect: $\square$

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Există o relație de polisemie între cuvintele subliniate în enunțurile din seria:
   a) „n-a vrut să meargă decât cu <u>mine</u> de mână”; Cumpăr niște <u>mine</u> de pix.
   b) „a refuzat să rămână singură în <u>bancă</u>”; A făcut împrumut la <u>bancă</u>.
   c) „<u>unde</u> o căprioară le-a tăiat calea”; Piatra căzută în lac a făcut multe <u>unde</u>.
   d) „Fata a <u>mers</u> ce a mers”; Radioul <u>merge</u> întruna de ieri pe același post.

Răspunsul corect: $\square$

5. Selectează, din secvențele următoare, trei adjective aflate la grade de comparație diferite, pe care le vei preciza: „și-a întrebat din nou oglinda, dar răspunsul a fost același, că Florița este cea mai frumoasă”; „iar învățătoarea, foarte tânără, n-a zis nimic, ne-am zâmbit reciproc”; „ca să-l cheme pe fratele mai mare din clasa a III-a”. 6 puncte

Adjectivul selectat	Gradul de comparație al adjectivului selectat

6. Alcătuiește un enunț exclamativ, în care cuvântul care are funcție sintactică de subiect în enunțul „Prima sonerie de recreație nici nu a fost luată în seamă.” să fie atribut. 6 puncte
   Cuvântul care are funcție sintactică de subiect:
   Enunțul:

7. Transcrie propozițiile din următoarea frază, precizând felul acestora: „Copiii din jur m-au acceptat firesc, ca pe bunica lor de acasă, cerându-mi să le liniez și lor caietele, să șterg cu guma etc.”. 6 puncte

8. Enunțul următor reprezintă mesajul unei persoane pe rețelele sociale. Corectează greșelile de orice natură, rescriind enunțul! 6 puncte
   Mi-ar place să nu fi indiferent la valorile din basmele creeate de autorii noștri preferați.

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să o caracterizezi pe Florița, personajul din textul 1.

În redactarea caracterizării, vei avea în vedere:
− precizarea a două date de identificare a personajului (nume, vârstă, ocupație, origine, portret fizic etc.);
− numirea a două trăsături morale ale personajului;
− ilustrarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin câte o secvență comentată;
− corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.