Evaluare Națională 2025, limba și literatura română: model oficial

SUBIECTUL I

A.

1)

• În anul 1855, Ion pleacă din satul natal, Humulești, la școala de la Socola pentru a deveni preot.
• Punctaj: 2 puncte (câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect: 1855, Humulești).

2)

• Răspuns corect: b. Luca Moșneagu.
• Explicație: Textul precizează explicit: „Luca Moșneagu, megieșul nostru, vă duce cu căruța cu doi cai ca niște zmei.”
• Punctaj: 2 puncte.

3)

• Răspuns corect: b. 2015.
• Explicație: Urmărind graficul din Figura 1, bara corespunzătoare anului 2015 atinge valoarea de 8,0 milioane de participanți.
• Punctaj: 2 puncte.

4)

• Răspuns corect: d. superior.
• Explicație: Textul menționează: „Programul Erasmus a fost lansat în 1987 și a vizat la început doar domeniul învățământului superior. Structura actuală [...] a fost creată în 2014...”. Prin urmare, în anii '90 viza doar învățământul superior.
• Punctaj: 2 puncte.

5)

• Textul 1:
  • Imaginea Cetății Neamțului se reflectă în apa Ozanei. — Adevărat (text: „Ozana [...] în care se oglindește cu mâhnire Cetatea Neamțului”).
  • Mama este indecisă în privința plecării fiului ei la școală. — Fals (mama este extrem de hotărâtă: „Ai să pleci unde zic eu.”, „La mine nu se trec acestea...”).
  • Distanța dintre Neamț și Iași este mai mică decât distanța de la Neamț la Fălticeni. — Fals (distanța până la Fălticeni are două poște, iar până la Iași șase poște).
• Textul 2:
  • O prioritate a programului Erasmus+ este combaterea schimbărilor climatice. — Adevărat (text: „Patru priorități generale – incluziunea, transformarea digitală, combaterea schimbărilor climatice...”).
  • Figura 1 reprezintă evoluția numărului de participanți la Erasmus între anii 1987 și 2024. — Fals (graficul prezintă datele până în anul 2022, nu 2024).
  • La programul Erasmus+ pot participa doar tinerii. — Fals (text: „conferă [...] participanților de toate vârstele”).
• Punctaj: 6 puncte (6 × 1 punct).

6)

• Răspuns propus:
  O trăsătură a tatălui este responsabilitatea / pragmatismul. Aceasta este evidențiată prin caracterizare indirectă, ce reiese din vorbele și atitudinea sa față de familie: „Dar eu mă lupt cu gândul cum să-i port de cheltuială, căci banii nu se culeg de la trunchiu, ca surcelele.”.
• Baremul acordă 6 puncte:
  – precizarea trăsăturii: 2 puncte;
  – precizarea completă a mijlocului de caracterizare: 1 punct;
  – ilustrarea mijlocului cu o secvență: 1 punct;
  – respectarea normelor de ortografie și punctuație: 1 punct;
  – încadrarea în 1–3 enunțuri: 1 punct.

7)

• Răspuns propus:
  O diferență esențială constă în registrul stilistic: textul 1 utilizează un limbaj popular, încărcat de oralitate și expresivitate („Iaca de ce nu: drăgăliță Doamne, eram și eu acum holteiu”), în timp ce textul 2 folosește un limbaj standard, nonficțional și administrativ-științific („Educaţia şi formarea de înaltă calitate, favorabile incluziunii, precum şi învăţarea informală şi nonformală conferă [...] calificările şi competențele necesare”). (55 de cuvinte)
• Baremul acordă 6 puncte:
  – precizarea diferenței de limbaj: 2 puncte;
  – prezentarea trăsăturilor celor două texte cu valorificarea a câte unei secvențe: 2 puncte (2 × 1 p.);
  – normele de exprimare, punctuație și ortografie: 1 punct;
  – respectarea numărului minim de 30 de cuvinte: 1 punct.

8)

• Răspuns propus:
  Înaintea plecării la Socola, băiatul resimte o profundă tristețe și o teamă copleșitoare de înstrăinare. Această stare este generată de despărțirea dureroasă de vatra satului și de universul ocrotitor al familiei și al tovarășilor săi de joacă. Emoția copleșitoare și deznădejdea sunt surprinse direct prin reacțiile sale fizice, plângând „cu zece rânduri de lacrimi” și încercând cu disperare să amâne plecarea. În ciuda tuturor rugăminților sale, acesta este nevoit să se supună voinței părinților, plecând resemnat, cu sufletul plin de amărăciune. (79 de cuvinte)
• Baremul acordă 6 puncte:
  – menționarea emoției (tristețe, amărăciune, deznădejde, dor de casă): 1 punct;
  – justificarea adecvată a răspunsului: 1 punct;
  – valorificarea textului indicat: 2 puncte;
  – redactare (ortografie, punctuație, exprimare): 1 punct;
  – încadrarea în limita de 50–100 de cuvinte: 1 punct.

9)

• Răspuns propus:
  O valoare comună identificată în fragmentul din opera „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă și în nuvela „Popa Tanda” de Ioan Slavici este importanța educației și a statutului de preot în comunitate.
  În textul lui Creangă, părinții insistă ca Nică să meargă la Socola pentru binele său viitor, considerând că trebuie să învețe carte pentru a ajunge cineva: „Spune-i și d-ta băietului [...] ce se cuvine”.
  În mod asemănător, în textul lui Slavici, părintele Trandafir este un model de învățătură și stăruință, care folosește sfaturile și puterea exemplului pentru a schimba în bine viața sătenilor din Sărăceni. (94 de cuvinte)
• Baremul acordă 6 puncte:
  – numirea valorii: 1 punct;
  – precizarea titlului și a autorului textului asociat: 1 punct;
  – prezentarea valorii comune prin referire la câte o secvență: 2 puncte;
  – corectitudinea redactării: 1 punct;
  – încadrarea în limita de 50–100 de cuvinte: 1 punct.

---

B.

1)

• Răspuns corect: b. vâr-ste-le; pe-ri-oa-dă.
• Explicație: Grupul de trei consoane -rst- se desparte după regula generală între prima și a doua consoană (vâr-ste-le). În pe-ri-oa-dă, vocala i este urmată de diftongul oa, rezultând despărțirea în hiat ri-oa.
• Punctaj: 2 puncte.

2)

• Răspuns corect: c. conversiune (1), derivare (2).
• Explicație: (1) „frumos” este adverb provenit prin conversiune din adjectiv; (2) „curgătoare” este un adjectiv format prin derivare cu sufixul -ătoare de la verbul a curge.
• Punctaj: 2 puncte.

3)

• Răspuns corect: d. câmpurile, rapoarte.
• Explicație: Cu sensul de suprafețe întinse de pământ, pluralul cuvântului „câmp” este „câmpuri” (cu articol hotărât: „câmpurile”). Pentru sensul de document oficial / dare de seamă scrisă, pluralul cuvântului „raport” este „rapoarte”.
• Punctaj: 2 puncte.

4)

• Răspuns corect: c. să renunțe la speranță.
• Explicație: Expresia a-și lua nădejdea înseamnă a nu mai spera, a se resemna.
• Punctaj: 2 puncte.

5)

• Forme verbale nepersonale selectate:
  1. „a spune” – verb la modul infinitiv
  2. „vestind” (sau „strigând”) – verb la modul gerunziu
  3. „(la) pornit” – verb la modul supin
     (Altă formă posibilă: „înhămați” – adjectiv provenit din participiu / participiu).
• Punctaj: 6 puncte (3 × 1 p. pentru selectare + 3 × 1 p. pentru precizarea modului/formei verbale nepersonale).

6)

• (1) Propoziție afirmativă cu „minte” complement direct:
  Copilul are o minte strălucită.
• (2) Propoziție negativă cu „mâine” atribut:
  Nu mă tem de examenul de mâine.
• Punctaj: 6 puncte (câte 1 p. tipul propoziției, câte 1 p. funcția sintactică cerută, câte 1 p. corectitudinea scrierii).

7)

• Subordonatele identificate:
  • „cum să-i port de cheltuială” – propoziție subordonată atributivă (determină substantivul „gândul”: care gând?);
  • „căci banii nu se culeg de la trunchiu, ca surcelele” – propoziție subordonată circumstanțială de cauză (introdusă prin conjuncția cauzală „căci”).
• Punctaj: 6 puncte (2 × 1 p. transcrierea corectă + 2 × 2 p. felul subordonatelor).

8)

• Greșeli identificate:
  1. Pleonasm: „Prefer mai bine” $\to$ „Prefer”
  2. Lipsa prepoziției „de”: „douăzeci și două mii” $\to$ „douăzeci și două de mii”
  3. Scriere greșită cu majusculă: „Europeni” $\to$ „europeni” (substantiv comun/adjectiv etnic scris cu minusculă în interiorul enunțului)
  4. Paronim nepotrivit: „solitari” $\to$ „solidari”
  5. Utilizarea incorectă a adverbului restrictiv: „decât” într-o propoziție afirmativă $\to$ „doar” sau „numai”
  6. Omiterea prepoziției „de” după substantivul procent urmat de numeral procentual: „un procent de 60%” $\to$ „un procent de 60%” sau formularea simplă „doar de 60%”.
• Varianta corectată:
  „Prefer să discutăm despre cele peste douăzeci și două de mii de activități organizate în ultimele decenii pentru tinerii europeni, solidari cu cei afectați de schimbările climatice. Vorbim, așadar, doar de 60% din totalul activităților.” (sau „numai de un procent de 60%”).
• Punctaj: 6 puncte (se scade câte 1 punct pentru fiecare greșeală necorectată sau greșeală nouă introdusă).

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Planul compunerii argumentative:

1. Introducere / Teză: Formularea opiniei personale clare referitoare la temă (deciziile importante pentru viitorul unui copil nu ar trebui luate exclusiv de către părinți, ci în urma unui dialog deschis care să țină cont de dorințele și abilitățile copilului).
2. Argumentul 1 (valorificarea Textului 1): Părinții pot avea intenții bune, ghidate de grija pentru stabilitatea materială, însă impunerea unei alegeri împotriva voinței copilului provoacă suferință și frustrare, așa cum se întâmplă în cazul lui Nică din Amintiri din copilărie, obligat să plece la seminarul de la Socola.
3. Argumentul 2 (experiența personală / culturală): Implicarea copilului în deciziile majore dezvoltă autonomia, responsabilitatea și motivația intrinsecă de a persevera într-o profesie aleasă din pasiune.
4. Concluzie: Sintetizarea ideilor și reafirmarea opiniei într-o manieră nuanțată.

---

Exemplu de compunere model:

În opinia mea, deciziile importante referitoare la viitorul unui copil nu ar trebui să fie luate în mod exclusiv de către părinți, ci printr-un dialog sincer, bazat pe înțelegerea pasiunilor și a aptitudinilor individuale ale tânărului.

În primul rând, chiar dacă părinții acționează din dragoste și din dorința de a-i asigura copilului o viață stabilă, deciziile impuse cu forța pot declanșa drame interioare și sentimente de profundă nefericire. Un exemplu elocvent îl constituie situația lui Nică din fragmentul extras din opera „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă. Deși mama și tatăl său hotărăsc cu fermitate că băiatul trebuie să meargă la Socola pentru a ajunge preot și a-și sprijini frații mai mici, această hotărâre unilaterală îi provoacă lui Nică o suferință imensă. Tânărul plânge „cu zece rânduri de lacrimi”, se simte smuls cu brutalitate din lumea ocrotitoare a satului natal și se resemnează doar pentru că „nu-i chip de stat împotriva părinților”.

În al doilea rând, consider că implicarea directă a copilului în alegerea propriului drum este esențială pentru dezvoltarea responsabilității și a autonomiei sale. Din propria experiență, am învățat că un adolescent care își alege profilul de liceu în funcție de aptitudinile și interesele sale reale este mult mai motivat să învețe și să performeze decât unul constrâns să urmeze dorințele neîmplinite ale familiei. Susținerea și ghidarea venite din partea adulților sunt de neprețuit, dar vocația rămâne o descoperire profund personală.

În concluzie, un viitor împlinit se clădește pe armonia dintre sfatul înțelept al părinților și aspirațiile autentice ale copilului, deciziile unilaterale fiind dăunătoare dezvoltării sale armonioase. (258 de cuvinte)

• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

---

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Cum nu se dă scos ursul din bârlog, țăranul de la munte, strămutat la câmp, și pruncul, dezlipit de la sânul mamei sale, așa nu mă dam eu dus din Humulești în toamna anului 1855, când veni vremea să plec la Socola, după stăruința mamei. Și oare de ce nu m-aș fi dat dus din Humulești, nici în ruptul capului, când mereu îmi spunea mama că pentru folosul mieu este aceasta? Iaca de ce nu: drăgăliță Doamne, eram și eu acum holteiu, din păcate! Și Iașii, pe care nu-i văzusem niciodată, nu erau aproape de Neamț, ca Fălticenii, de unde, toamna târziu și mai ales prin câșlegile de iarnă, fiind nopțile mari, mă puteam repezi din când în când, pâșlind-o așa cam pe după toacă, și tot înainte, sara pe lună, cu tovarășii mei la clăci în Humulești, pe unde știam noi, ținând tot o fugă, ca telegarii. [...] De la Neamț la Fălticeni și de la Fălticeni la Neamț era pentru noi atunci o palmă de loc. Dar acum se schimba vorba: o cale scurtă de două poște, de la Fălticeni la Neamț, nu se potrivește c-o întindere de șase poște, lungi și obositoare, de la Iași până la Neamț. [...] Dar, vorba ceea: „Ursul nu joacă de bună voie”. Mort-copt, trebui să fac pe cheful mamei, să plec fără voință și să las ce-mi era drag! Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul, în care se oglindește cu mâhnire Cetatea Neamțului de atâtea veacuri! Dragi-mi erau tata și mama, frații și surorile, și băieții satului, tovarășii mei din copilărie, cu cari, în zile geroase de iarnă, mă desfătam pe gheață și la săniuș, iar vara, în zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind, cutreieram dumbrăvile și luncile umbroase, prundul cu știoalnele, țarinile cu holdele, câmpul cu florile și mândrele dealuri, de după cari-mi zâmbeau zorile în zburdalnica vârstă a tinereței! Asemenea, dragi-mi erau șezătorile, clăcile, horile și toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare însuflețire! De piatră de-ai fi fost, și nu se putea să nu-ți salte inima de bucurie când auzeai, uneori în puterea nopței, pe Mihai scripcariul din Humulești umblând tot satul câte c-o droaie de flăcăi după dânsul și cântând. [...] Și câte și mai câte nu cânta Mihai lăutariul din gură și din scripca sa răsunătoare, și câte alte petreceri pline de veselie nu se făceau pe la noi, de-ți părea tot anul zi de sărbătoare! Vorba unei babe: „Să dea D-zeu tot anul să fie sărbători și numai o zi de lucru, și atunci să fie praznic și nuntă”. Apoi lasă-ți, băiete, satul, cu tot farmecul frumuseților lui, și pasă de te du în loc strein și așa depărtat, dacă te lasă pârdalnica de inimă! Și doar mă și sileam eu, într-o părere, s-o fac a înțălege pe mama că pot să mă bolnăvesc de dorul ei... și să mor printre streini! că văru-mieu [...] Mogorogea, Gheorghe Trăsnea, Nică Oșlobanu și alții s-au lăsat de învățat și, despre asta, tot mănâncă pâne pe lângă părinții lor. Dar zadarnică trudă! Mama avea alte gânduri; ea îmi pregătea cu îngrijire cele trebuitoare, zicându-mi de la o vreme:
— Ioane, cată să nu dăm cinstea pe rușine și pacea pe gâlceavă!... Ai să pleci unde zic eu. Și Zaharia lui Gâtlan merge cu tine. Luca Moșneagu, megieșul nostru, vă duce cu căruța cu doi cai ca niște zmei. Ia, mai bine, răpezi-te până la el de vezi, gata-i de drum? Că mâne des-dimineață, cu ajutorul Domnului, plecați.
— Nu mă duc, mamă, nu mă duc la Socola, măcar să mă omori! ziceam eu, plângând cu zece rânduri de lacrimi. Mai trăiesc ei oamenii și fără popie.
— Degeaba te mai sclifosești, Ioane, răspunse mama cu nepăsare! La mine nu se trec acestea... Pare-mi-se că știi tu moarea mea... […]
Apoi cheamă pe tata și-i zice hotărâtor:
— Spune-i și d-ta băietului, omule, ce se cuvine, ca să-și ieie nădejdea și să-și caute de drum.
— Mai rămâne vorbă despre asta? zise tata posomorât. Are să urmeze cum știm noi, nu cum vrea el, că doar nu-i de capul său. Când m-ar bate numai atâta grijă, măi femeie, ce mi-ar fi? Dar eu mă lupt cu gândul cum să-i port de cheltuială, căci banii nu se culeg de la trunchiu, ca surcelele. Și la iști vro șase, afară de dânsul, dacă rămân acasă, nu li mai trebuie nimica? Dar fiind el cel mai mare, norocul său; trebuie să căutăm a-l zburătăci, căci nu se știu zilele omului! Și poate vreodată să fie și el sprijin pentru iștialalți.
Văzând eu că nu-i chip de stat împotriva părinților, începui a mă gândi la pornire, zicând în sine-mi cu amărăciune: „Ce năcaz pe capul mieu!” [...]
În sfârșit, ca să nu-mi uit vorba, toată noaptea cea dinainte de plecare, până s-au revărsat zorile, m-am frământat cu gândul, fel și chip, cum aș putea îndupleca pe mama să mă deie mai bine la mânăstire; și tocmai când eram hotărât a spune mamei aceste, iaca și soarele răsare, vestind o zi frumoasă, și Luca Moșneagu [...] se și aude strigând afară: „Gata sunteți? Haidem! că eu vă aștept cu caii înhămați.”. Mama atunci mă și ia răpede-răpede la pornit, fără să am când îi spune de călugărie. Și, scurtă vorbă, ne adunăm, cu rudele lui Zaharia, cu ale mele, în ogradă la moș Luca, sărutăm noi mâna părinților, luându-ne rămas-bun cu ochii înecați în lacrâmi și, după ce ne suim în căruță, supărați și plânși, ca vai de noi, Luca Moșneagu, harabagiul nostru, dă biciu cailor [...].

(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

Textul 2

Erasmus+ este programul UE în domeniul educaţiei, al formării, al tineretului şi sportului pentru perioada 2021-2027, care sprijină atât persoanele fizice, cât şi organizaţiile. [...] Educația, formarea, tineretul şi sportul sunt domenii-cheie care ajută cetățenii în dezvoltarea lor personală şi profesională. Educaţia şi formarea de înaltă calitate, favorabile incluziunii, precum şi învăţarea informală şi nonformală conferă, în ultimă instanță, tinerilor şi participanților de toate vârstele, calificările şi competențele necesare pentru participarea lor semnificativă la societatea democratică pentru înțelegerea interculturală şi pentru tranziţia de succes către piața muncii. Patru priorități generale – incluziunea, transformarea digitală, combaterea schimbărilor climatice şi participarea democratică – sunt distribuite egal în toate acțiunile şi sectoarele programului Erasmus+ pentru perioada 2021-2027.
Europenii din toate mediile beneficiază de oportunitățile oferite de programul Erasmus+, acestea fiind experiențe care le schimbă cu adevărat viața, având efecte pozitive asupra dezvoltării profesionale, sociale, educaționale și personale. [...]

Programul în cifre
Programul Erasmus a fost lansat în 1987 și a vizat la început doar domeniul învățământului superior. Structura actuală a programului a fost creată în 2014 pentru a include toate programele UE pentru educație, formare, tineret și sport. Este unul dintre programele emblematice ale Comisiei Europene și o poveste de succes încă de la început. Din 1987 și până la sfârșitul anului 2022, numărul participanților la activități de mobilitate a ajuns la 13,7 milioane.

[Figura: Grafic cu bare verticale intitulat „Figura 1 – Perioadele de mobilitate (cumulate) ale programului Erasmus, numărul participanților”, pe a cărui axă orizontală sunt anii 1987-2013 (7,1), 2014 (7,4), 2015 (8,0), 2016 (8,8), 2017 (9,6), 2018 (10,5), 2019 (11,5), 2020 (11,8), 2021 (12,5), 2022 (13,7), exprimați în milioane pe axa verticală.]

În ceea ce privește mobilitatea transfrontalieră în scopul învățării, anul 2020 și prima jumătate a anului 2021 au reprezentat o perioadă atipică, întrucât numărul participanților la activitățile de mobilitate Erasmus+ a fost afectat de criza sanitară și de izbucnirea pandemiei. Impactul pandemiei de COVID-19 asupra activităților de mobilitate sprijinite de Erasmus+ a fost deosebit de puternic în 2020, înregistrându-se cu aproximativ 60% mai puține activități de mobilitate decât media anilor 2016-2019. În al doilea an al programului actual, peste 1,2 milioane de participanți și-au desfășurat activitatea de mobilitate, având în vedere că programul a început să funcționeze la capacitate normală.

(Raport anual privind programul Erasmus+ pe 2022, www.op.europa.eu)

---

A.

1. Completează spațiile libere cu informațiile din textul 1.
   În anul _____________________, Ion pleacă din satul natal, _____________________, la școala de la Socola pentru a deveni preot. (2 puncte)

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
   Cel care duce băieții cu căruța la Socola este
   a. Gheorghe Trăsnea.
   b. Luca Moșneagu.
   c. Nică Oșlobanu.
   d. Zaharia lui Gâtlan. (2 puncte)

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
   Conform graficului, numărul participanților din programul Erasmus a ajuns la 8 milioane în anul
   a. 2014.
   b. 2015.
   c. 2017.
   d. 2022. (2 puncte)

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
   În anii ’90, programul Erasmus era destinat persoanelor din învățământul
   a. preșcolar.
   b. primar.
   c. gimnazial.
   d. superior. (2 puncte)

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a marca dacă acesta este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte. (6 puncte)

Textul 1	Adevărat	Fals
Imaginea Cetății Neamțului se reflectă în apa Ozanei.
Mama este indecisă în privința plecării fiului ei la școală.
Distanța dintre Neamț și Iași este mai mică decât distanța de la Neamț la Fălticeni.

Textul 2	Adevărat	Fals
O prioritate a programului Erasmus+ este combaterea schimbărilor climatice.
Figura 1 reprezintă evoluția numărului de participanți la Erasmus între anii 1987 și 2024.
La programul Erasmus+ pot participa doar tinerii.

6. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a tatălui, personajul din textul 1, identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă: „— Mai rămâne vorbă despre asta? zise tata posomorât. Are să urmeze cum știm noi, nu cum vrea el, că doar nu-i de capul său. Când m-ar bate numai atâta grijă, măi femeie, ce mi-ar fi? Dar eu mă lupt cu gândul cum să-i port de cheltuială, căci banii nu se culeg de la trunchiu, ca surcelele. Și la iști vro șase, afară de dânsul, dacă rămân acasă, nu li mai trebuie nimica? Dar fiind el cel mai mare, norocul său; trebuie să căutăm a-l zburătăci, căci nu se știu zilele omului! Și poate vreodată să fie și el sprijin pentru iștialalți.”. (6 puncte)

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, o diferență între limbajul utilizat în textul 1 și cel din textul 2, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. (6 puncte)

8. Ce simte băiatul înaintea plecării la Socola? Justifică-ți, în 50 – 100 de cuvinte, răspunsul la întrebarea dată, prin referire la o emoție, valorificând textul 1. (6 puncte)

9. Asociază fragmentul din opera literară „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. (6 puncte)

---

B.

1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
   Sunt corect despărțite în silabe ambele cuvinte din seria:
   a. vârs-te-le; pe-ri-oa-dă.
   b. vâr-ste-le; pe-ri-oa-dă.
   c. vârs-te-le; pe-rioa-dă.
   d. vâr-ste-le; pe-rioa-dă. (2 puncte)

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
   Cuvintele subliniate în secvența „Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos (1) curgătoare (2) și limpede ca cristalul” s-au format prin:
   a. derivare (1), derivare (2).
   b. derivare (1), conversiune (2).
   c. conversiune (1), derivare (2).
   d. conversiune (1), conversiune (2). (2 puncte)

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
   Seria care cuprinde formele corecte de plural pentru sensul din text al următoarelor cuvinte subliniate: „țarinile cu holdele, câmpul cu florile și mândrele dealuri” și „Raport anual privind programul Erasmus+ pe 2022” este:
   a. câmpii, raporturi.
   b. câmpuri, raporturi.
   c. câmpiile, rapoarte.
   d. câmpurile, rapoarte. (2 puncte)

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
   Sensul secvenței subliniate în enunțul „Spune-i și d-ta băiatului, omule, ce se cuvine, ca să-și ia nădejdea și să-și caute de drum” este:
   a. să nu-și piardă credința.
   b. să primească ajutor.
   c. să renunțe la speranță.
   d. să spere în continuare. (2 puncte)

5. Selectează, din fragmentul următor, trei forme verbale nepersonale diferite, pe care le vei preciza: „și tocmai când eram hotărât a spune mamei aceste, iaca și soarele răsare, vestind o zi frumoasă, și Luca Moșneagu [...] se și aude strigând afară: «Gata sunteți? Haidem! că eu vă aștept cu caii înhămați.». Mama atunci mă și ia răpede-răpede la pornit, fără să am când îi spune de călugărie.” (6 puncte)

6. Alcătuiește o propoziție afirmativă, în care substantivul „minte” să fie complement direct (1) și o propoziție negativă, în care adverbul „mâine” să fie atribut (2). (6 puncte)
   (1)
   (2)

7. Transcrie propozițiile subordonate din fraza următoare, precizând felul acestora: „Dar eu mă lupt cu gândul cum să-i port de cheltuială, căci banii nu se culeg de la trunchiu, ca surcelele.”. (6 puncte)

8. Rescrie corect mesajul de mai jos, preluat din comentariul unui participant la o activitate Erasmus.
   Prefer mai bine să discutăm despre cele peste douăzeci și două mii de activități organizate în ultimele decenii pentru tinerii Europeni, solitari cu cei afectați de schimbările climatice. Vorbim, așadar, decât de un procent de 60% din totalul activităților. (6 puncte)

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Crezi că deciziile importante pentru viitorul unui copil trebuie luate exclusiv de către părinți?
Scrie un text argumentativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să susții, prin două argumente, răspunsul la întrebarea dată, valorificând textul 1 și experiența personală sau de lectură.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte;
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.