Evaluare Națională 2025, limba și literatura română: sesiunea specială

Subiectul I, A. 1)

• Răspuns: Două mijloace de transport pe apă menționate în textul 1 sunt: pluta și corabia (se acceptă și: vaporul, barcazul, remorcherul, șlepul).
• Punctaj conform baremului: 2 puncte ($2\times 1\text{ p.}$ pentru notarea denumirii oricăror două mijloace de transport pe apă; nu este necesară formularea în enunț).

---

Subiectul I, A. 2)

• Răspuns corect: d (lemn de pin).
• Explicație: În text se precizează: „el cobora a doua oară, aducând doi pini înalți, cum îl rugase acum șase săptămâni, în portul Galațiului, căprarul Ieremia”.
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

---

Subiectul I, A. 3)

• Răspuns corect: d (un căpcăun).
• Explicație: În textul 2 se menționează: „Dacă mergi spre apus, ajungi la Râpa Roșie, unde, povestește Lucian Blaga, e o văgăună mare în care se adăpostește un căpcăun”.
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

---

Subiectul I, A. 4)

• Răspuns corect: c (în afara curții, la poartă).
• Explicație: Textul 2 menționează: „...pe vremea în care oamenii aveau fântâna în afara curții, la poartă, astfel ca orice călător însetat să poată bea apă”.
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

---

Subiectul I, A. 5)

• Completarea tabelului:

  Textul 1

  • Ieremia și Cristea Busuioc se știu de pe front, de la Grivița. – Adevărat (text: „...căprarul Ieremia, cunoscut de la Grivița, unde regimentele lor luptaseră cot la cot...”)
  • Oamenii de pe mal sunt uimiți să vadă o plută coborând pe Dunăre. – Adevărat (text: „Iacă în ce chip naviga la vale Cristea Busuioc, spre uimirea pescarilor... se minunau: se întâmpla prima oară ca o plută să meargă pe Dunăre...”)
  • Conform zvonurilor, corabia lui Anton Lupan nu mai pleacă în larg. – Fals (text: Busuioc spune: „Am auzit că plecați pe mări, domnule...”)

  Textul 2

  • Munții Făgăraș se află la sud de Viștea de Sus. – Adevărat (text: „dacă mergi spre sud, în șapte ceasuri ajungi la cei mai înalți munți de la noi din țară – Munții Făgăraș.”)
  • Toți oamenii care văd ielele se grăbesc să povestească despre această experiență. – Fals (text: „păstrează secretul de teamă să nu le atragă blestemul!”)
  • Jocul copiilor de pe uliță se numește „Apă-Vie, Apă-Moartă”. – Adevărat (text: „L-am numit «Apă-Vie, Apă-Moartă».”)

• Punctaj conform baremului: 6 puncte ($6\times 1\text{ p.}$; câte 1 punct pentru fiecare opțiune marcată corect).

---

Subiectul I, A. 6)

• Răspuns:
  1. „hău înspumat” – metaforă (sau epitet metaforic);
  2. „Gemea marea” – personificare;
     (Alte variante posibile: „apele vinete ale cerului adumbrit” – metaforă; „cerului adumbrit” – epitet).
• Punctaj conform baremului: 6 puncte:
  • transcrierea figurilor de stil: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$;
  • precizarea felului acestora: $2\times 2\text{ p.}=4\text{ puncte}$.

---

Subiectul I, A. 7)

• Răspuns model:
  Un element de conținut comun celor două texte este apa (sau râul/călătoria pe ape). În primul text, apa este mediul în care își desfășoară activitatea Cristea Busuioc, un meșter plutaș care înfruntă curenții până la vărsare: „Dar iată că pluta [...] merse pieziș până la firul apei, săltând ușor pe val”. În al doilea text, apa reprezintă o forță impresionantă a naturii, un râu care modelează relieful: „E un râu care m-a învățat că apa e mai puternică decât stânca, decât munții. Așa încet cum curge, și-a făcut cale prin ei”. (85 de cuvinte)
• Punctaj conform baremului: 6 puncte:
  • precizarea unui element comun: 2 puncte;
  • prezentarea adecvată a elementului comun din fiecare text, prin secvențe: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$;
  • ortografie și punctuație (0-1 greșeli): 1 punct;
  • respectarea limitei minime de 30 de cuvinte: 1 punct.

---

Subiectul I, A. 8)

• Răspuns model:
  Consider că lumea din jur poate fi cunoscută profund prin povești și prin joc, deoarece acestea oferă o perspectivă plină de sens și de mister asupra realității înconjurătoare.
  În textul semnat de Alexandru N. Stermin, naratorul explorează geografia natală prin legendele locale, asociind punctele cardinale cu Templul Ursitelor, căpcăunul din Râpa Roșie sau măiestrele din spatele grădinii. Mai mult, prin jocul serios al copilăriei, „Apă-Vie, Apă-Moartă”, copiii înțeleg regulile lumii și ajung mai târziu să afle istoria comunității și a fântânii vechi de la poartă. Așadar, jocul și mitologia transformă spațiul familiar într-un univers captivant de învățare. (94 de cuvinte)
• Punctaj conform baremului: 6 puncte:
  • exprimarea opiniei/răspuns direct: 1 punct;
  • motivarea răspunsului: 1 punct;
  • valorificarea textului indicat: 2 puncte;
  • corectitudine, ortografie și punctuație: 1 punct;
  • încadrarea în limita de cuvinte (50-100 cuvinte): 1 punct.

---

Subiectul I, A. 9)

• Răspuns model:
  Fragmentul din opera literară „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran poate fi asociat cu romanul „Cireșarii” de Constantin Chiriță, o valoare comună fiind spiritul de aventură și dorința de explorare (sau curajul/perseverența).
  În textul lui Radu Tudoran, Cristea Busuioc dă dovadă de mult curaj și sete de necunoscut atunci când navighează cu pluta pe un drum neumblat până la mare și îi cere lui Anton Lupan să îl primească în echipaj: „Am auzit că plecați pe mări, domnule [...] numai ia-mă și pe mine!”. În mod similar, în romanul lui Constantin Chiriță, grupul de tineri Cutezători pornește plin de entuziasm și temeritate într-o expediție științifică riscantă pentru a cartografia Peștera Neagră. (110 cuvinte)
• Punctaj conform baremului: 6 puncte:
  • numirea unei valori din textul dat: 1 punct;
  • menționarea titlului și autorului celuilalt text: 1 punct;
  • prezentarea valorii comune prin referire la secvențe relevante din ambele texte: 2 puncte;
  • corectitudine lingvistică (0-1 greșeli): 1 punct;
  • respectarea limitei de cuvinte (50-100 de cuvinte): 1 punct.

---

Subiectul I, B. 1)

• Răspuns corect: b („abia”, „ajungeau”).
• Explicație:
  • În cuvântul „a-bia”, grupul format este diftongul urcător [ia].
  • În cuvântul „a-jun-geau”, literele „ge” redau consoana [ğ], urmată de diftongul [ea] (sau triftongul [eau], din care vocala [a] și semivocala [u] formează diftongul [au]). Astfel, seria b conține diftongi în ambele cuvinte.
  • În celelalte serii: în „se-ri-oa-să” avem diftongul [oa], dar despărțirea inițială este cu hiat (i-o); în „ceasuri”, „ce” redă consoana [č] + vocala [a] (nu există diftong); în „eu” avem pronunția diftongată [ieu] (triftong/diftong), dar în „săl-bă-ti-ciu-nea”, „ciu” redă doar consoana [č] + vocala [u].
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

---

Subiectul I, B. 2)

• Răspuns corect: c („copilăriei”, „ciolănos”).
• Explicație:
  • „copilăriei” provine de la substantivul de bază „copil” + sufixul „-ărie” (articulat hotărât);
  • „ciolănos” provine de la substantivul de bază „ciolan” + sufixul „-os”.
  • În seria a: „șaisprezece” este format prin compunere; în seria b: ambele sunt formate prin compunere; în seria d: „vârfurile” este formă flexionară de plural articulat, nu cuvânt derivat.
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

---

Subiectul I, B. 3)

• Răspuns corect: a (loc foarte important).
• Explicație: Expresia „buricul pământului” are sensul figurat de centru al atenției sau loc extrem de important.
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

---

Subiectul I, B. 4)

• Răspuns corect: a („cum îl rugase acum șase săptămâni, în portul Galațiului”; Și ia face parte din portul național).
• Explicație: Cuvintele „port” (loc amenajat la malul unei ape pentru ancorarea navelor) și „port” (costum tradițional, îmbrăcăminte) au aceeași formă, origini/sensuri total diferite și nu prezintă legătură semantică, fiind omonime lexicale.
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

---

Subiectul I, B. 5)

• Selectare din enunțul: „Între șanț și zidul casei era un trotuar făcut din plăci de beton.”
  1. șanț (sau „(între) șanț”) – cazul acuzativ (precedat de prepoziția „între”);
  2. casei – cazul genitiv (atribut substantival genitival);
  3. zidul / un trotuar – cazul nominativ (subiect gramatical);
     (Alte opțiuni: „(din) plăci” – acuzativ; „(de) beton” – acuzativ).
• Punctaj conform baremului: 6 puncte ($3\times 1\text{ p.}$ selectarea substantivelor + $3\times 1\text{ p.}$ menționarea corectă a cazurilor diferite).

---

Subiectul I, B. 6)

• Răspuns model:
  1. Propoziție negativă în care verbul la infinitiv „a conduce” este complement direct:
     Nu pot a conduce mașina fără permis. (sau: Nu doresc a conduce noaptea.)
  2. Propoziție afirmativă în care pronumele personal „ea” este în cazul genitiv:
     Părerea ei a contat foarte mult pentru întreaga echipă.
• Punctaj conform baremului: 6 puncte:
  • alcătuirea tipurilor de propoziții cerute: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$;
  • funcția de complement direct a infinitivului: 1 punct;
  • cazul genitiv al pronumelui: 1 punct;
  • corectitudinea ortografică și de punctuație: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$.

---

Subiectul I, B. 7)

• Transcriere și precizarea felului propozițiilor din frază:
  • $P_1$: „E un râu” – propoziție principală;
  • $P_2$: „care m-a învățat” – propoziție subordonată atributivă;
  • $P_3$: „că apa e mai puternică decât stânca, decât munții” – propoziție subordonată completivă directă.
• Punctaj conform baremului: 6 puncte:
  • transcrierea fiecărei propoziții: $3\times 1\text{ p.}=3\text{ puncte}$;
  • precizarea corectă a felului fiecăreia: $3\times 1\text{ p.}=3\text{ puncte}$.

---

Subiectul I, B. 8)

• Formele corecte:
  (1) ar apărea
  (2) prietenii
  (3) mândri
  (4) a căror
  (5) să nu fii
  (6) fiindcă
• Punctaj conform baremului: 6 puncte ($6\times 1\text{ p.}$).

---

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Planul compunerii:

1. Introducere: Identificarea personajului Cristea Busuioc din fragmentul extras din opera „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran. Notarea a două date de identificare (vârsta de 25 de ani, meșteșugul/ocupația de plutaș pe apele Bistriței și Siretului, detalii de portret fizic: barbă, păr cărunt la tâmple, piept voinic).
2. Cuprins:
   • Prima trăsătură morală: Curajul / temeritatea, evidențiată prin caracterizare indirectă din fapte/acțiuni (coboară cu pluta până la Sulina, înfruntând valurile mării și riscurile de a se răsturna, gest comentat de ceilalți ca o nebunie curată).
   • A doua trăsătură morală: Perseverența / iscusința, reliefată prin mijloc de caracterizare directă de către narator („cu îndrăzneală și pricepere de vechi marinar”) și prin caracterizare indirectă din atitudinea sa de autodidact (a observat în tăcere corăbiile străine și le-a deprins tehnicile).
3. Încheiere: Corelarea unei valori personale (pasiunea pentru perfecționare și curajul de a-ți urma visul) cu valorile personajului (devotamentul, loialitatea față de cuvântul dat și dorința sinceră de aventură).

---

Model de compunere:

Cristea Busuioc este personajul central al fragmentului extras din romanul de aventuri „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran, întruchipând tipologia omului simplu din popor, înzestrat cu o chemare extraordinară către zările largi ale lumii.

Din perspectiva datelor de identificare, Cristea este un tânăr „flăcău la douăzeci și cinci de ani”, recunoscut ca fiind „cel mai bun plutaș” de pe valea Bistriței. Portretul său fizic, conturat sumar de narator, dezvăluie maturizarea timpurie și viața aspră: purta barbă, avea părul de la tâmple încărunțit, încălța opinci și avea un „piept voinic”.

O primă trăsătură morală definitorie a personajului este curajul exemplar, însoțit de spirit de aventură. Această trăsătură reiese prin caracterizare indirectă, din faptele sale: el este primul care cutează să coboare pe Dunăre până la Sulina, unde apele fluviului se unesc tumultuos cu marea. În ciuda avertismentelor fârtaților săi care îl credeau un „zăltat”, tânărul își stăpânește pluta în mijlocul valurilor și înfruntă primejdia cu stăpânire de sine, chiar și atunci când este aruncat în apele învolburate ale mării, înotând cu tenacitate până la țărm.

O altă trăsătură morală importantă este iscusința, dobândită prin răbdare și putere de observație. Mijlocul de caracterizare directă realizat de către narator confirmă priceperea protagonistului, care mânuia pluta „cu îndrăzneală și pricepere de vechi marinar”. Deși nu urmase școli de marinărie, Cristea a știut să „dibuiască rosturile ascunse” ale ambarcațiunilor străine, adaptându-le pe propria plută cu pânze, spre uimirea privitorilor de pe mal.

O valoare personală pe care o prețuiesc nespus este fidelitatea față de promisiunile făcute, completată de dorința de auto-depășire. Mă identific puternic cu devotamentul și loialitatea lui Cristea Busuioc, care depune eforturi colosale pentru a-i duce căprarului Ieremia arborii promiși, alegând apoi să își ofere priceperea în slujba echipajului lui Anton Lupan, dornic să își împlinească visul de a naviga pe mările lumii. (295 de cuvinte)

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a

Anul școlar 2024 – 2025
Limba și literatura română

• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

---

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Cristea Busuioc era un român năzdrăvan. El umbla cu plutele de la șaisprezece ani și încă de pe-atunci se arătase mai altfel decât ceilalți. Când ajungeau la Dunăre, ceilalți își luau traista, toiagul și-o porneau. El zăbovea pe mal. Cunoștea Bistrița, cunoștea Siretul ca și cum apele acestea ar fi șerpuit prin ograda sa. În fața Dunării rămânea mirat.

— Unde se duc? se întreba, privind corăbiile și vapoarele. [...]

Își lăsase barbă, iar părul de la tâmple îi încărunțea. Era flăcău la douăzeci și cinci de ani. [...]

Dar, cu toate acestea, cât ținea valea Bistriței, Cristea Busuioc rămânea cel mai bun plutaș. Lumea îl socotea oleacă sărit, oleacă năzdrăvan. [...]

Așa se făcea că la acest sfârșit de mai, cu cerul înnorat, când ceilalți abia soseau la gura Siretului, el cobora a doua oară, aducând doi pini înalți, cum îl rugase acum șase săptămâni, în portul Galațiului, căprarul* Ieremia, cunoscut de la Grivița, unde regimentele lor luptaseră cot la cot împotriva pașei Osman. [...]

Așa se hotărî să coboare până la Sulina, drum încă neîncercat de vreun plutaș.

Fârtații lui de pe țărm îl urmăreau din ochi și-l căinau amar:

— Zăltat* rău! Pesemne vrea să se sfârșească, s-a săturat de trai.

Dar iată că pluta, în loc să se piardă în vârtejuri, să se dea peste cap, merse pieziș până la firul apei, săltând ușor pe val, iar acolo se roti supusă și porni spre Galați. Cristea Busuioc stătea la partea ei din urmă și o mânuia, trăgând de frânghiile pânzei, luptându-se cu cârma, cu îndrăzneală și pricepere de vechi marinar.

Nu de pomană privise el ani și ani corăbiile străine care se duceau la vale sau urcau la deal! Nu-i spusese nimeni o vorbă, nimeni nu-i dăduse un sfat, dar tot uitându-se așa la ele, le dibuise rosturile ascunse și-acum le folosea. [...]

Iacă în ce chip naviga la vale Cristea Busuioc, spre uimirea pescarilor, a grădinarilor și a celorlalți oameni aflați pe uscat. Unii chiuiau, alții își aruncau căciulile pe sus, alții căscau gura și se minunau: se întâmpla prima oară ca o plută să meargă pe Dunăre, de parcă ar fi fost barcaz*.

Uneori întâlnea vapoare sau remorchere cu convoaie de șlepuri care urcau la deal. Căpitanii trăgeau de fluier speriați, dar pluta îi ocolea cum ocolea grindurile, răgăliile și buștenii duși de ape, iar plutașul își scotea căciula, salutându-i pe căpitani cu buna-cuviință a lui de țăran.

Așa trecu pe la Galați, trecu de Cotul Pisicii, o luă spre răsărit, lăsă Tulcea într-o parte și se duse pe brațul de mijloc al Dunării. [...] Și deodată, în fața plutașului, se deschise un hău înspumat. Gemea marea, amestecându-și apele cenușii cu apele vinete ale cerului adumbrit, iar Cristea Busuioc o privea buimac. [...]

Plutașul se prăvăli în apă cu spuma valurilor fierbând peste cap, dar nu-și pierdu cumpătul, ci porni să înoate spre mal. Câțiva oameni alergau speriați în întâmpinarea sa. Pe cel din frunte, mai înalt, ciolănos și rășchirat, ar fi zis că-l știe de undeva. Să juri că-i căprarul Ieremia întâlnit la Galați.

— Tu erai, măi Busuioace? strigă lunganul, oprindu-se țeapăn, când fu la vreo zece pași.

— Eu, dom’ căprar! Iacă, ți-am adus pin de catarg! [...]

Ceva mai sus se ridica o corabie, prima corabie pe care o vedea trasă pe uscat, și el, fără să se mai uite la nimeni, cu apa șiroindu-i pe trup, mustind în opinci, porni către ea. [...]

Întorcându-se din port, Anton Lupan fu mirat să vadă între ai săi un străin.

— El e omul de care ți-am vorbit, domnule, îl lămuri Ieremia. Eu îi spusesem să lase pinii la Galați și să ne dea de veste prin cineva, da’ uite că ni i-a adus la nas!... [...]

— Am auzit că plecați pe mări, domnule, zise arătându-și pieptul voinic. Iacă, nu-ți cer nicio plată pe lemnul adus și mă leg să-ți fiu de folos și cu ascultare la tot ce mi-i porunci, numai ia-mă și pe mine!

(Radu Tudoran, Toate pânzele sus!)

* căprar – grad militar
* zăltat – aiurit, trăsnit
* barcaz – ambarcațiune pescărească, barcă cu pânze

---

Textul 2

Am copilărit într-un sat din sudul Transilvaniei, la Viștea de Sus. Acolo e buricul pământului. Vă spun și de ce! De la mine din curte, dacă mergi spre sud, în șapte ceasuri ajungi la cei mai înalți munți de la noi din țară – Munții Făgăraș. Sunt aici de când lumea, țin cerul pe vârfurile lor. Așa falnici cum îi vedeam, am crezut mereu că nimic nu-i poate străbate. Asta până am descoperit Oltul. La Olt ajungi în două ceasuri dacă mergi încet. Dacă mergi repede, într-o oră ești la malul lui. E un râu care m-a învățat că apa e mai puternică decât stânca, decât munții. Așa încet cum curge, și-a făcut cale prin ei și a reușit să-i treacă.

Dacă iei drumul spre răsărit, ajungi la Templul Ursitelor, un loc magic săpat în stâncă. Dacă mergi spre apus, ajungi la Râpa Roșie, unde, povestește Lucian Blaga, e o văgăună mare în care se adăpostește un căpcăun. În spatele grădinii joacă măiestrele, un fel de iele, fete cu părul despletit ce se învârt în horă noaptea și binecuvântează pe toți cei care le văd și nu spun nimănui. Câți oameni din sat nu le-or fi văzut, dar păstrează secretul de teamă să nu le atragă blestemul! Sigur aici este centrul lumii: locul unde joacă măiestrele, unde se întâlnesc ursitele și unde dorm căpcăunii. Mai este însă ceva, la fel de important – o fântână secretă.

Cu această fântână începe povestea jocului meu. De fapt, plecând de la joc, o să descoperim împreună fântâna. Joc îi spuneau oamenii mari, dar noi, copiii, știam că nu ne jucăm, era treabă serioasă. Când mă gândesc la cum ne jucam, atunci îmi dau seama că ne luam mult mai mult în serios jocul decât își luau mulți adulți propria viață. [...]

Tovarășii mei s-au prins repede de regulile lui și am început să-l jucăm toți, toți copiii de pe ulița mea. L-am numit „Apă-Vie, Apă-Moartă”. Prin fața casei mele trecea un șanț pavat frumos cu pietre, care strângea apa ploilor și o conducea în drumul ei spre locuri neștiute. Între șanț și zidul casei era un trotuar făcut din plăci de beton. Ei bine, toți copiii stăteau în drum, la marginea șanțului, iar pe plăcile de lângă casă stătea un zmeu. Oricare dintre noi putea să fie zmeu. [...]

„Apă-Vie, Apă-Moartă” a fost unul dintre cele mai frumoase jocuri ale copilăriei mele. În adolescență, deși nu-l mai jucam, a căpătat și mai multă valoare pentru că, într-o zi, bunicul mi-a povestit că se afla o fântână chiar sub plăcile pe care stătea zmeul. Era acolo, mi-a spus, de mult timp, de pe vremea în care oamenii aveau fântâna în afara curții, la poartă, astfel ca orice călător însetat să poată bea apă.

(Alexandru N. Stermin, Apă-Vie, Apă-Moartă, în vol. „Jocuri și jucării”)

---

A.

1. Notează, din textul 1, denumirea a două mijloace de transport pe apă. 2 puncte

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
   Ieremia i-a cerut lui Cristea să îi aducă
   a. busuioc verde.
   b. căciuli de lână.
   c. frânghii noi.
   d. lemn de pin.

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   Se spune că la Râpa Roșie se ascunde
   a. o prințesă.
   b. o zmeoaică.
   c. un călător.
   d. un căpcăun.

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   Bunicul îi spune nepotului că, pe vremuri, oamenii își construiau fântâna
   a. în afara satului, într-o râpă.
   b. în mijlocul curții, sub pomi.
   c. în afara curții, la poartă.
   d. în spatele casei, în grădină.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a marca dacă acesta este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

   Textul 1

   Enunțul	Adevărat	Fals
   Ieremia și Cristea Busuioc se știu de pe front, de la Grivița.
   Oamenii de pe mal sunt uimiți să vadă o plută coborând pe Dunăre.
   Conform zvonurilor, corabia lui Anton Lupan nu mai pleacă în larg.

   Textul 2

   Enunțul	Adevărat	Fals
   Munții Făgăraș se află la sud de Viștea de Sus.
   Toți oamenii care văd ielele se grăbesc să povestească despre această experiență.
   Jocul copiilor de pe uliță se numește „Apă-Vie, Apă-Moartă”.

6. Transcrie, din secvența următoare, două figuri de stil, pe care le vei preciza: „Așa trecu pe la Galați, trecu de Cotul Pisicii, o luă spre răsărit, lăsă Tulcea într-o parte și se duse pe brațul de mijloc al Dunării. [...] Și deodată, în fața plutașului, se deschise un hău înspumat. Gemea marea, amestecându-și apele cenușii cu apele vinete ale cerului adumbrit, iar Cristea Busuioc o privea buimac”. 6 puncte

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

8. Crezi că lumea din jur poate fi cunoscută prin povești și prin joc? Motivează-ți răspunsul, în 50-100 de cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte

9. Asociază fragmentul din opera literară „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

---

B.

1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Conțin diftong ambele cuvinte din seria:
   a. „serioasă”, „ploilor”.
   b. „abia”, „ajungeau”.
   c. „ceasuri”, „corăbiile”.
   d. „eu”, „sălbăticiunea”.

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Seria care cuprinde doar cuvinte derivate este:
   a. „călător”, „șaisprezece”.
   b. „ceilalți”, „cineva”.
   c. „copilăriei”, „ciolănos”.
   d. „vârfurile”, „plutaș”.

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Sensul secvenței subliniate în fragmentul „Am copilărit într-un sat din sudul Transilvaniei, la Viștea de Sus. Acolo e <u>buricul pământului</u>.” este:
   a. loc foarte important.
   b. persoană modestă.
   c. margine a satului.
   d. parte a corpului uman.

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Sunt omonime ambele cuvinte din seria:
   a. „cum îl rugase acum șase săptămâni, în portul Galațiului”; Și ia face parte din portul național.
   b. „dar păstrează secretul de teamă să nu atragă blestemul”; Iepurașul tremura de spaimă.
   c. „Plutașul se prăvăli în apă cu spuma valurilor”; Nu îmi place să mănânc spuma laptelui.
   d. „soseau la gura Siretului, el cobora a doua oară”; „se duceau la vale sau urcau la deal!”.

5. Selectează, din secvența următoare, trei substantive în cazuri diferite, pe care le vei preciza: „Între șanț și zidul casei era un trotuar făcut din plăci de beton.” 6 puncte

6. Alcătuiește o propoziție negativă, în care verbul la infinitiv „a conduce” să fie complement direct (1), și o propoziție afirmativă, în care pronumele personal „ea” să fie în cazul genitiv (2). 6 puncte

7. Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul acestora: „E un râu care m-a învățat că apa e mai puternică decât stânca, decât munții”. 6 puncte

8. Scrie, în spațiile libere, forma corectă a cuvintelor subliniate în următorul enunț, reprezentând mesajul unui participant la o competiție nautică. 6 puncte
   Dacă <u>ar apărea / ar apare</u> (1) ocazia, <u>prieteni / prietenii</u> (2) tăi, care sunt <u>mândri / mândrii</u> (3) de tine și <u>al căror / a căror</u> (4) părere este importantă, vor ca tu <u>să nu fii / să nu fi</u> (5) un simplu concurent, ci căpitanul echipei, <u>fiindcă / fiind că</u> (6) își doresc să câștige competiția.

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să îl caracterizezi pe Busuioc, personajul din textul lui Radu Tudoran.

În scrierea compunerii, vei avea în vedere:
− notarea a două date de identificare a personajului (vârstă, ocupație, portret fizic etc.);
− prezentarea, prin câte o secvență comentată, a două trăsături morale ale personajului;
− precizarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin care se evidențiază trăsăturile morale prezentate;
− corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

• conținutul compunerii – 12 puncte;
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.