Evaluare Națională /Matematică / 2021
Evaluare Națională 2021, matematică: test de antrenament 9
Subiect și barem oficial, martie 2021
Ai rezolvat subiectul?
Fă câte o poză fiecărei pagini și primești nota după barem, cu explicații.
Subiectul
Timp de lucru: două ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.










Rezolvarea explicată pas cu pasArată rezolvareaAscunde
Rezolvare explicată, conformă cu baremul oficial. Încearcă întâi singur: vei învăța mai mult din propriile greșeli.
Subiectul I
- Răspuns corect: c)
Un număr este divizibil cu 3 dacă și numai dacă suma cifrelor sale este un număr divizibil cu 3:
- Pentru 2020: 2+0+2+0=4 (nedivizibil cu 3)
- Pentru 2021: 2+0+2+1=5 (nedivizibil cu 3)
- Pentru 2022: 2+0+2+2=6 (6⋮3, deci 2022 este divizibil cu 3)
- Pentru 2023: 2+0+2+3=7 (nedivizibil cu 3)
Răspuns corect: b)
Un kilogram de mere costă 17,5:5=3,5 lei.
Două kilograme de mere costă 2⋅3,5=7 lei.Răspuns corect: d)
Temperatura la ora 14:00 este de 6∘C, iar la ora 8:00 este de −4∘C.
Diferența de temperatură este:
6−(−4)=6+4=10∘C.Răspuns corect: d)
Calculăm valorile numerelor reale x și y:
x=(1+21)(1+31)(1+41)=23⋅34⋅45=25=2,5
y=(1−21)(1−31)(1−41)=21⋅32⋅43=41=0,25
Comparând valorile obținute, avem 2,5>0,25>0, deci x>y>0.Răspuns corect: a)
Calculăm numerele a și b:
a=22+22=4+4=8=22
b=24+24=16+16=32=42
Produsul lor este:
a⋅b=22⋅42=8⋅2=16
Tudor a obținut rezultatul corect (16).Răspuns corect: c)
Procentul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 de ani și cel mult 50 de ani reprezintă diferența până la 100%:
100%−(20%+15%+35%)=100%−70%=30%
Numărul de persoane din această categorie este:
10030⋅100000=30000.
Subiectul al II-lea
Răspuns corect: c)
Punctul M este mijlocul segmentului AB, deci AB=2⋅MB.
Punctul N este mijlocul segmentului BC, deci BC=2⋅BN.
Lungimea segmentului AC este:
AC=AB+BC=2⋅MB+2⋅BN=2(MB+BN)=2⋅MN=2⋅5 cm=10 cm.Răspuns corect: d)
Dreptele a și b fiind paralele, unghiurile interne de aceeași parte a secantei d sunt suplementare.
Unghiul format de secanta d cu dreapta a este de 40∘, prin urmare:
x=180∘−40∘=140∘.Răspuns corect: c)
În △ABC dreptunghic în A, ∢B=60∘, deci ∢C=30∘.
BE fiind bisectoarea unghiului ∢ABC, rezultă că ∢ABE=∢EBC=30∘.
În △ABE dreptunghic în A, cu măsura unghiului ∢ABE=30∘, cateta AE se opune unghiului de 30∘, deci ipotenuza este BE=2⋅AE=2⋅3 m=6 m.
În △EBC, ∢EBC=30∘ și ∢ECB=30∘, deci △EBC este isoscel cu EC=BE=6 m.
Fie M intersecția dintre EF și BC. Deoarece F este simetricul lui E față de BC, dreapta BC este mediatoarea segmentului EF, deci EM⊥BC și EF=2⋅EM.
În △EBM dreptunghic în M, ∢EBM=30∘, deci cateta opusă este EM=2BE=3 m, de unde EF=6 m.
De asemenea, punctul C fiind pe mediatoarea segmentului EF, avem FC=EC=6 m.
Lungimea traseului este:
EF+FC=6 m+6 m=12 m.Răspuns corect: c)
Fie h înălțimea corespunzătoare bazei BC în paralelogramul ABCD.
Aria paralelogramului este AABCD=BC⋅h.
Punctul P se află pe latura AD, care este paralelă cu BC, astfel că distanța de la P la dreapta BC este egală cu înălțimea paralelogramului, adică h.
Aria triunghiului PBC este:
A△PBC=2BC⋅h=21AABCD.
Raportul cerut este 21.Răspuns corect: b)
Coardele congruente AB=BC=CD=DE=EA împart cercul în 5 arce congruente, fiecare având măsura:
5360∘=72∘.
Unghiul ∢EAB este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul EDB (care conține punctele E,D,C,B), format din 3 arce de 72∘:
m(\overparenEDB)=3⋅72∘=216∘.
Măsura unghiului înscris este jumătate din măsura arcului subîntins:
∢EAB=2216∘=108∘.Răspuns corect: b)
Volumul total (capacitatea maximă) al acvariului în formă de prismă dreaptă cu baza pătrat este:
V=Abaza˘⋅hprisma˘=62⋅4=36⋅4=144 dm3.
Jumătatea capacității este:
2144=72 dm3.
Deoarece 1 dm3=1 litru, numărul de litri de apă este 72.
Subiectul al III-lea
Subiectul al III-lea, 1)
a) Fie c numărul de răspunsuri corecte și g numărul de răspunsuri greșite, unde c,g∈N și c+g=20.
Punctajul total obținut este:
P=4c−2g=2(2c−g).
- Deoarece 2(2c−g) este produsul dintre 2 și un număr întreg, punctajul total obținut este întotdeauna un număr par. (1p)
- Întrucât 65 este un număr impar, nu este posibil ca Mihai să fi obținut 65 de puncte. (1p)
b) Notăm cu x numărul răspunsurilor corecte obținute de Silvia. Numărul răspunsurilor greșite este 20−x.
Ecuația punctajului este:
4x−2(20−x)=50 (2p)
Rezolvăm ecuația:
4x−40+2x=50
6x−40=50
6x=90⟹x=15. (1p)
Silvia a răspuns corect la 15 întrebări.
Subiectul al III-lea, 2)
a) Dezvoltăm expresia folosind formulele de calcul prescurtat:
(x2−3)(x2+3)=(x2)2−32=2x2−9
(2x+3)2=4x2+12x+9
2x(x+6,5)=2x2+13x
Înlocuind în E(x), obținem:
E(x)=2x2−9−(4x2+12x+9)+2x2+13x+18 (2p)
E(x)=2x2−9−4x2−12x−9+2x2+13x+18
E(x)=(2−4+2)x2+(−12+13)x+(−9−9+18)=x, pentru orice număr real x. (1p)
b) Folosind rezultatul E(x)=x, suma devine:
N=E(1)+E(2)+⋯+E(49)=1+2+3+⋯+49=249⋅50=49⋅25 (1p)
N=72⋅52=(7⋅5)2=352, așadar N este pătratul numărului natural 35. (1p)
Subiectul al III-lea, 3)
a) Calculăm valorile celor două funcții pentru x=1:
- f(1)=1+2=3⟹A(1,3)∈Gf (1p)
- g(1)=−1+4=3⟹A(1,3)∈Gg (1p)
Punctul A(1,3) aparține ambelor reprezentări grafice, așadar este punctul de intersecție a reprezentărilor geometrice ale graficelor funcțiilor f și g.
b) Punctul de intersecție al graficului funcției f cu axa Ox se obține pentru f(x)=0:
x+2=0⟹x=−2⟹B(−2,0).
Punctul de intersecție al graficului funcției g cu axa Ox se obține pentru g(x)=0:
−x+4=0⟹x=4⟹C(4,0).
Distanța dintre punctele B și C este:
BC=∣4−(−2)∣=6. (2p)
Distanța de la punctul A(1,3) la axa Ox este dată de valoarea absolută a ordonatei lui A:
d(A,Ox)=∣yA∣=3.
Deoarece BC=6=2⋅3=2⋅d(A,Ox), distanța BC este egală cu dublul distanței de la punctul A la axa Ox. (1p)
Subiectul al III-lea, 4)
a) Deoarece AB∥CD, unghiurile alterne interne ∢CDB și ∢DBA sunt congruente.
În △BCD, având DC=BC, triunghiul este isoscel, deci ∢CDB=∢CBD.
Cum ∢BCD=120∘, obținem:
∢CDB=∢CBD=2180∘−120∘=30∘,
de unde rezultă că ∢DBA=30∘. (1p)
În △ABD dreptunghic în A, unghiul ∢ABD=30∘, prin urmare cateta opusă unghiului de 30∘ este jumătate din ipotenuză:
AD=2BD⟹BD=2⋅AD=2⋅6 cm=12 cm. (1p)
b) În △DAB dreptunghic în A, O este mijlocul ipotenuzei BD, deci mediana corespunzătoare ipotenuzei este:
AO=2BD=6 cm.
În △DEB dreptunghic în E (deoarece DE⊥BC), EO este mediana corespunzătoare ipotenuzei BD, deci:
EO=2BD=6 cm. (1p)
Triunghiurile dreptunghice △DAB și △DEB au ipotenuza comună BD și ∢ABD=∢EBD=30∘, deci sunt congruente (cazul I.U.), de unde:
DE=AD=6 cm. (1p)
Patrulaterul AOED are toate laturile egale cu 6 cm (AD=DE=EO=OA=6 cm), deci perimetrul său este:
PAOED=4⋅AD=4⋅6 cm=24 cm. (1p)
Subiectul al III-lea, 5)
a) Fie M mijlocul bazei BC. În △ABC isoscel cu AB=AC, mediana AM este și înălțime, deci AM⊥BC.
Avem BM=2BC=28=4 cm.
În △ABM dreptunghic în M, aplicăm teorema lui Pitagora:
AM=AB2−BM2=102−42=100−16=84=221 cm. (1p)
Aria triunghiului ABC este:
A△ABC=2BC⋅AM=28⋅221=821 cm2. (1p)
b) Triunghiul ABC este isoscel (AB=AC), deci ∢ABC=∢ACB.
Triunghiul BDC este isoscel (BD=BC), deci ∢BDC=∢BCD=∢ACB.
Triunghiurile ABC și BDC au unghiul ∢C comun și ∢ABC=∢BDC, prin urmare:
△ABC∼△BDC. (1p)
Scriem raportul de asemănare al laturilor:
BDAB=DCBC⟹810=DC8⟹DC=1064=6,4 cm.
Punctul D fiind situat pe latura AC=10 cm, lungimea segmentului AD este:
AD=AC−DC=10−6,4=3,6 cm.
Perimetrul triunghiului ABD este:
P△ABD=AB+BD+AD=10+8+3,6=21,6 cm.
Deoarece 21,6<22, rezultă că perimetrul triunghiului ABD este mai mic decât 22 cm. (2p)
Subiectul al III-lea, 6)
a) Tetraedrul fiind regulat cu muchia de 6 cm, toate fețele sunt triunghiuri echilaterale cu latura de 6 cm.
Avem AM=2 cm⟹BM=AB−AM=6−2=4 cm.
Pe latura BC, BN=2 cm⟹NC=BC−BN=4 cm.
Fie E mijlocul segmentului NC. Atunci NE=EC=2 cm, de unde BE=BN+NE=4 cm.
În △ABC, avem:
BABM=64=32șiBCBE=64=32.
Conform reciprocei teoremei lui Thales, rezultă că ME∥AC. (1p)
Unghiul dintre dreptele MN și AC este unghiul dintre MN și ME, adică ∢NME.
În triunghiul MBE, BM=BE=4 cm și ∢B=60∘, deci △MBE este echilateral.
Punctul N este mijlocul laturii BE (BN=NE=2 cm), deci MN este mediană în triunghiul echilateral MBE, ceea ce înseamnă că MN este și bisectoare.
Astfel, măsura unghiului dintre dreptele MN și AC este:
∢NME=260∘=30∘. (1p)
b) Pe fețele tetraedrului avem:
- BM=CN=DP=AQ=4 cm;
- BN=CP=DQ=AM=2 cm;
- toate unghiurile fețelor au măsura de 60∘.
Rezultă congruența triunghiurilor (cazul L.U.L.):
△BMN≡△CNP≡△DPQ≡△AQM⟹MN=NP=PQ=QM. (1p)
În triunghiul isoscel MNP (MN=NP), segmentul NO este mediană (O fiind mijlocul segmentului MP), deci NO este și înălțime, prin urmare NO⊥MP.
În mod similar, în triunghiul isoscel MQP (QM=QP), segmentul QO este mediană, deci QO⊥MP.
Cum NO⊥MP, QO⊥MP, iar dreptele NO și QO sunt concurente în punctul O și sunt incluse în planul (NOQ), rezultă că:
MP⊥(NOQ). (2p)
Baremul de evaluare și de notareArată baremulAscunde
Sfat: deschide baremul doar după ce ai terminat de rezolvat, ca să te poți evalua corect.


Textul subiectuluiArată textulAscunde
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a
Anul școlar 2020 - 2021
Matematică
Testul 9
SUBIECTUL I
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 de puncte)
5p 1. Dintre numerele 2020, 2021, 2022 și 2023, numărul divizibil cu 3 este:
a) 2020
b) 2021
c) 2022
d) 2023
5p 2. Cinci kilograme de mere costă 17,5 lei. Două kilograme de mere, de același fel, costă:
a) 3,5 lei
b) 7 lei
c) 14 lei
d) 35 de lei
5p 3. Maria lucrează la un proiect. Pentru acesta, ea măsoară temperatura pe parcursul unei zile, din două în două ore, de la ora 8:00 până la ora 18:00. Temperaturile măsurate sunt înregistrate în tabelul de mai jos:
| Ora | 8:00 | 10:00 | 12:00 | 14:00 | 16:00 | 18:00 |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Temperatura (∘C) | −4 | 0 | 2 | 6 | 5 | 1 |
Temperatura înregistrată la ora 14:00 este mai mare decât temperatura înregistrată la ora 8:00 cu:
a) −9∘C
b) −6∘C
c) 8∘C
d) 10∘C
5p 4. Se consideră numerele reale:
x=(1+21)(1+31)(1+41)șiy=(1−21)(1−31)(1−41).
Dintre enunțurile de mai jos, propoziția adevărată este:
a) x=y
b) 0>x>y
c) x>0>y
d) x>y>0
5p 5. Tudor, Ilinca, Maria și Mihai calculează produsul numerelor a=22+22 și b=24+24 și obțin rezultatele înregistrate în tabelul următor:
| Tudor | Ilinca | Maria | Mihai |
|---|---|---|---|
| 16 | 32 | 64 | 256 |
Dintre cei patru elevi, cel care a obținut rezultatul corect este:
a) Tudor
b) Ilinca
c) Maria
d) Mihai
5p 6. În diagrama alăturată este reprezentată distribuția celor 100000 de persoane ale unui oraș în funcție de grupa de vârstă din care fac parte.
[Figura: Diagramă circulară cu distribuția populației: Persoane cu vârsta între 18 ani și cel mult 30 de ani: 20%; Persoane cu vârsta de cel mult 18 ani: 15%; Persoane cu vârsta peste 50 de ani: 35%; Persoane cu vârsta între 30 de ani și cel mult 50 de ani: sectorul rămas.]
Numărul de persoane cu vârsta cuprinsă între 30 de ani și cel mult 50 de ani este egal cu:
a) 15000
b) 20000
c) 30000
d) 35000
SUBIECTUL al II-lea
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 de puncte)
5p 1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A, B și C, în această ordine. Punctul M este mijlocul segmentului AB și punctul N este mijlocul segmentului BC. Știind că MN=5 cm, lungimea segmentului AC este egală cu:
[Figura: Segmentul AC pe care se află punctele coliniare A, M, B, N, C în această ordine]
a) 2,5 cm
b) 5 cm
c) 10 cm
d) 20 cm
5p 2. În figura alăturată, paralelele a și b sunt intersectate de dreptele c și d. Valoarea lui x este de:
[Figura: Dreptele paralele a și b tăiate de secanta c formând unghiuri de 120° și 60°, și de secanta d formând un unghi de 40° la dreapta a și unghiul x° la dreapta b]
a) 40
b) 60
c) 120
d) 140
5p 3. Figura alăturată reprezintă schița unui loc de joacă pentru copii în care triunghiul ABC este dreptunghic în A, unghiul ABC are măsura de 60∘, BE este bisectoarea acestuia, E∈AC, iar AE=3 m. Eugen se deplasează în linie dreaptă din punctul E până în punctul F care este simetricul punctului E față de dreapta BC, apoi iarăși în linie dreaptă, din punctul F până în punctul C. Deplasându-se astfel, Eugen a parcurs un traseu de lungime egală cu:
[Figura: Triunghiul dreptunghic ABC cu bisectoarea BE, punctul F simetricul lui E față de BC și segmentele EF și FC desenate]
a) 3 m
b) 6 m
c) 12 m
d) 18 m
5p 4. Figura alăturată reprezintă schița unei grădini, în formă de paralelogram ABCD. Punctul P este mijlocul segmentului AD. Suprafața corespunzătoare triunghiului PBC este cultivată cu legume. Raportul dintre aria suprafeței cultivate cu legume și aria suprafeței grădinii este egal cu:
[Figura: Paralelogramul ABCD, punctul P mijlocul laturii AD, triunghiul PBC hașurat]
a) 41
b) 31
c) 21
d) 43
5p 5. Punctele A, B, C, D și E sunt situate, în această ordine, pe un cerc, astfel încât coardele AB, BC, CD, DE și AE sunt congruente. Măsura unghiului EAB este egală cu:
[Figura: Cercul pe care se află cele 5 puncte formând un pentagon regulat înscris ABCDE]
a) 72∘
b) 108∘
c) 144∘
d) 288∘
5p 6. Un acvariu are forma unei prisme drepte cu baza pătrat de latură 6 dm, iar muchia laterală a prismei este de 4 dm. Acvariul este umplut cu apă la jumătatea capacității maxime. Numărul de litri de apă din acvariu este egal cu:
a) 36 de litri
b) 72 de litri
c) 108 litri
d) 144 de litri
SUBIECTUL al III-lea
Scrieți rezolvările complete. (30 de puncte)
5p 1. Un test conține 20 de întrebări. Pentru fiecare răspuns corect se acordă 4 puncte, pentru fiecare răspuns greșit se scad 2 puncte și nu se acordă puncte din oficiu.
(2p) a) Este posibil ca Mihai, după ce a parcurs integral testul și a răspuns la toate întrebările, să obțină 65 de puncte? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Silvia a răspuns la toate întrebările testului și a obținut 50 de puncte. Determină numărul de întrebări din test la care Silvia a răspuns corect.
5p 2. Se consideră expresia E(x)=(x2−3)(x2+3)−(2x+3)2+2x(x+6,5)+18, unde x este număr real.
(3p) a) Demonstrează că E(x)=x, pentru orice număr real x.
(2p) b) Demonstrează că numărul N=E(1)+E(2)+E(3)+⋯+E(49) este pătratul unui număr natural.
5p 3. Se consideră funcțiile f:R→R, f(x)=x+2 și g:R→R, g(x)=−x+4.
(2p) a) Demonstrează că punctul A(1,3) este punctul de intersecție a reprezentărilor geometrice ale graficelor funcțiilor f și g în sistemul de axe ortogonale xOy.
(3p) b) Demonstrează că, în sistemul de axe ortogonale xOy, distanța dintre punctele B și C care reprezintă intersecția reprezentării geometrice a graficului funcției f, respectiv g, cu axa Ox este egală cu dublul distanței de la punctul A(1,3) la axa Ox.
5p 4. În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCD cu AB∥CD, AD⊥AB, AD=6 cm, ∢BCD=120∘ și DC=BC. Punctul E reprezintă proiecția punctului D pe dreapta BC.
[Figura: Trapezul dreptunghic ABCD cu AD latura verticală, AB baza mare, CD baza mică, punctul E proiecția lui D pe BC, punctul O mijlocul diagonalei BD]
(2p) a) Arată că BD=12 cm.
(3p) b) Punctul O este mijlocul segmentului BD. Calculează perimetrul patrulaterului AOED.
5p 5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC isoscel, cu AB=AC=10 cm și BC=8 cm. Punctul D aparține laturii AC astfel încât BD=BC.
[Figura: Triunghiul isoscel ABC cu AB = AC, punctul D pe latura AC astfel încât BD = BC]
(2p) a) Arată că aria triunghiului ABC este egală cu 821 cm2.
(3p) b) Demonstrează că triunghiul ABD are perimetrul mai mic decât 22 cm.
5p 6. În figura alăturată este reprezentat tetraedrul regulat ABCD cu AB=6 cm. Punctele M, N, P și Q aparțin segmentelor AB, BC, CD, respectiv AD, astfel încât AM=BN=CP=DQ=2 cm.
[Figura: Tetraedrul regulat ABCD cu punctele M pe AB, N pe BC, P pe CD, Q pe AD, segmentul MP cu mijlocul O, și liniile punctate spre N și Q]
(2p) a) Demonstrează că unghiul dintre dreptele MN și AC are măsura de 30∘.
(3p) b) Punctul O este mijlocul segmentului MP. Demonstrează că dreapta MP este perpendiculară pe planul (NOQ).
Corectează-ți lucrarea după acest barem
Punctaj pe fiecare item, nota estimată și rezolvarea corectă acolo unde ai pierdut puncte. Prima corectare e gratuită.
Corectează lucrarea