Evaluare Națională 2023, limba și literatura română: examen oficial (sesiunea iunie)

Subiectul I

A.

1)

• Răspuns posibil: Oricare două dintre cuvintele: zmeură, afine (sau mure, cireșe, alune, mere).
• Explicație: În textul 2 se regăsesc enumerate alimentele culese din pădure: „zmeură, afine, mure, alune”, „mere pădurețe”, „cireșe”.
• Punctaj conform baremului: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$. Nu a fost necesară formularea în enunț.

2)

• Răspuns corect: c) pe Calea Râului.
• Explicație: În textul 2 se menționează explicit: „[...] iar cei de peste vale se duceau pe Calea Râului cu vitele.”
• Punctaj conform baremului: $2\text{ puncte}$.

3)

• Răspuns corect: a) să citească harta cerului.
• Explicație: În textul 2 scrie: „După ce tata mi-a deslușit harta cerului și mi-a vorbit despre planete, mă jucam, în nopțile de vară, alegându-mi de pe bolta înstelată o stea [...]”.
• Punctaj conform baremului: $2\text{ puncte}$.

4)

• Răspuns corect: b) fata ei era foarte săracă.
• Explicație: Textul 1 precizează: „Diminețile, când se deștepta din somn, văduva suspina din greu [...] și grea mâhnire o cuprindea când o vedea săracă și îmbrăcată în vestminte făcute din căpătate [...]”.
• Punctaj conform baremului: $2\text{ puncte}$.

5)

• Tabel completat:
  • Textul 1:
    • Văduva avea un singur copil. $\to$ Adevărat („căci atâta copil avea și ea”)
    • Florile se bucură de soarta fetei. $\to$ Fals (florile „îi ziceau întristate: «Bună ești [...] și, totuși, mult mai ai să umbli»”)
    • Lia pleacă pe un drum pe care nu a mai călcat nimeni. $\to$ Fals („cum o ducea potecuța pe care mai umblaseră și alții”)
  • Textul 2:
    • În copilărie, Octavian Paler primea multe daruri când era în Lisa. $\to$ Fals („De alte răsfățuri n-am avut parte. Abia în București am aflat că [...] se fac daruri.”)
    • Mama îi punea băiatului în traistă doar pâine și slănină. $\to$ Fals (îi mai punea și un castravete, două ouă fierte și sare)
    • Copiii aveau voie să coboare în sat după căderea serii. $\to$ Adevărat („ne era interzis să coborâm în sat înainte de căderea serii” $⟹$ după căderea serii aveau voie / trebuiau să coboare)
• Punctaj conform baremului: $6\times 1\text{ p.}=6\text{ puncte}$.

6)

• Răspuns model:
  1. „oile se adunară împrejurul ei ca bobocii plouați împrejurul cloștii” – comparație
  2. florile „îi ziceau întristate” – personificare (sau „degetele subțiri și măiestre” – epitet dublu; „le-a curățit, și iar le-a curățit” – repetiție)
• Punctaj conform baremului:
  • Transcrierea a două figuri de stil diferite: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$;
  • Precizarea corectă a felului fiecărei figuri de stil: $2\times 2\text{ p.}=4\text{ puncte}$.
  • Total: 6 puncte.

7)

• Răspuns model:
  Un element de conținut comun celor două texte este grija față de animale / păstoritul. În primul text, Lia dă dovadă de compasiune și curăță cu răbdare lâna oilor pline de scaieți: „Liei i se făcu milă de ea [...] și se puse pe muncă grea și lungă, ca să le scoată scaieții din lână”. În al doilea text, naratorul își amintește datoria copiilor de a păzi vitele pe pășune: „Știam că n-aveam voie să pierdem vacile, care ne fuseseră date în grijă, că trebuia să le ducem, seara, acasă”. (83 de cuvinte)
• Punctaj conform baremului:
  • Precizarea elementului comun: $2\text{ puncte}$;
  • Prezentarea prin valorificarea secvențelor relevante: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$;
  • Corectitudine gramaticală, ortografie, punctuație: $1\text{ punct}$;
  • Respectarea limitei de minimum 30 de cuvinte: $1\text{ punct}$.
  • Total: 6 puncte.

8)

• Răspuns model:
  Consider că respectarea regulilor este deosebit de importantă, deoarece aceasta asigură ordinea, siguranța și responsabilizarea fiecărui individ în comunitate.
  În textul semnat de Octavian Paler, respectarea datoriei constituie temelia maturizării copiilor. Deși aveau libertatea de a se juca în natură, copiii din satul Lisa trebuiau să se supună unor „reguli de fier”: să nu piardă vacile primite în grijă, să le readucă seara acasă și să nu coboare în sat înainte de apus. Respectând aceste cerințe stricte, copiii își îndeplineau rolul în familie și deveneau oameni serioși și de nădejde. (92 de cuvinte)
• Punctaj conform baremului:
  • Menționarea răspunsului: $1\text{ punct}$;
  • Motivarea adecvată a răspunsului: $1\text{ punct}$;
  • Valorificarea adecvată a textului indicat: $2\text{ puncte}$;
  • Redactare (ortografie, punctuație, exprimare): $1\text{ punct}$;
  • Încadrarea în limita de 50 – 100 de cuvinte: $1\text{ punct}$.
  • Total: 6 puncte.

9)

• Răspuns model:
  Fragmentul din Limir-împărat de Ioan Slavici poate fi asociat cu basmul cult Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă, o valoare comună fiind bunătatea (compasiunea).
  În textul lui Slavici, Lia este impresionată de suferința animalelor și își folosește priceperea pentru a le ajuta: le curăță oilor scaieții din lână și le scoate dulăilor spinii din tălpi.
  În mod asemănător, în basmul lui Creangă, protagonistul Harap-Alb dă dovadă de milă și generozitate atunci când cruță viața nunții de furnici, trecând prin apă pentru a nu le strivi, și când construiește un adăpost pentru un roi de albine rătăcite. (98 de cuvinte)
• Punctaj conform baremului:
  • Numirea valorii comune: $1\text{ punct}$;
  • Menționarea textului asociat și a autorului: $1\text{ punct}$;
  • Prezentarea valorii comune prin referire la secvențe din ambele texte: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$;
  • Norme de exprimare, punctuație și ortografie: $1\text{ punct}$;
  • Respectarea numărului de cuvinte (50 – 100 cuvinte): $1\text{ punct}$.
  • Total: 6 puncte.

---

B.

1)

• Răspuns corect: c) „oițelor”, „tradițiile”.
• Explicație:
  • În c): o-i-țe-lor are hiatul o-i; tra-di-ți-i-le are hiatul i-i.
  • În a): du-cea ([d u č a] are diftong / literă ajutătoare), pi-cior (conține diftongul [o̯a] / semivocală).
  • În b): greu (conține diftongul [e u̯]), vo-ioa-să (conține triftongul [i o̯ a]).
  • În d): plo-uați (conține hiatul o-u, dar pâi-ne conține diftongul [ɨ i̯]).
• Punctaj conform baremului: $2\text{ puncte}$.

2)

• Răspuns corect: a) „bogății”, „potecuța”.
• Explicație:
  • bogății provine de la cuvântul de bază bogat + sufixul -ie (la plural -ii);
  • potecuța provine de la cuvântul de bază potecă + sufixul diminutival -uță.
  • Seriile b), c), d) conțin forme flexionare (dealuri, dormeau), cuvinte primare (mărăcini, buruiană) sau cuvinte compuse (totdeauna, orișicât).
• Punctaj conform baremului: $2\text{ puncte}$.

3)

• Răspuns corect: d) a-și găsi un scop în viață.
• Explicație: Expresia „a-și căuta rostul” înseamnă a-și întemeia un viitor, o carieră, a-și găsi menirea / scopul în viață.
• Punctaj conform baremului: $2\text{ puncte}$.

4)

• Răspuns corect: a) „când se deștepta din <u>somn</u>, văduva suspina”; Din iaz, a pescuit un <u>somn</u>.
• Explicație: Cele două cuvinte sunt omonime totale (au aceeași formă grafică și sonoră, dar sensuri complet diferite și origini diferite: somn = stare fiziologică de repaus; somn = specie de pește răpitor de apă dulce).
• Punctaj conform baremului: $2\text{ puncte}$.

5)

• Selectare și precizare caz:
  • Văduva / fata – cazul nominativ (funcție sintactică de subiect);
  • copilului – cazul genitiv (atribut substantival genitival);
  • copil / norocul / spini / buruiană – cazul acuzativ (complement direct);
  • (în) calea – cazul acuzativ (circumstanțial de loc);
  • copila – cazul vocativ.
• Exemplu de rezolvare:
  1. „Văduva” – cazul nominativ
  2. „copilului” – cazul genitiv
  3. „spini” – cazul acuzativ
• Punctaj conform baremului: $3\times 1\text{ p.}=3\text{ puncte}$ pentru selectare; $3\times 1\text{ p.}=3\text{ puncte}$ pentru precizarea cazului. Total: 6 puncte.

6)

• Enunțuri model:
  1. Verbul „a face” la imperativ, forma negativă, singular:
     Nu face zgomot în timpul orei!
  2. Enunț asertiv cu pronumele personal „ea” ca complement prepozițional:
     Mihai a vorbit ieri despre ea la întâlnirea de lectură.
• Punctaj conform baremului:
  • Alcătuirea fiecărui enunț: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$;
  • Forma corectă a verbului (Nu face!): $1\text{ punct}$;
  • Funcția sintactică de complement prepozițional a pronumelui: $1\text{ punct}$;
  • Corectitudinea logică și gramaticală: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$.
  • Total: 6 puncte.

7)

• Transcriere și clasificare:
  • $P_1$: „ce sunet scoteau tălăngile de la vacile sale” – propoziție subordonată completivă directă (depinde de verbul regent „cunoștea”: ce cunoștea?);
  • $P_2$: „după cum un violonist își poate recunoaște și pe întuneric vioara” – propoziție subordonată circumstanțială de mod (depinde de modul acțiunii din regentă: cum cunoștea?).
• Punctaj conform baremului:
  • Transcrierea corectă a celor două subordonate: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$;
  • Precizarea felului fiecăreia: $2\times 2\text{ p.}=4\text{ puncte}$.
  • Total: 6 puncte.

8)

• Completare enunț:
  • „drag” $\to$ dragile
  • adjectiv pronominal demonstrativ de identitate $\to$ același
  • „vostru” (adjectiv pronominal posesiv) $\to$ voștri
  • „care” (genitiv) $\to$ ale căror
  • „a dori” (condițional-optativ, prezent, pers. I, sg.) $\to$ aș dori
• Textul reconstituit:
  „— Nu uitați, dragile mele fete, să aveți același respect ca până acum și să nu uitați de părinții voștri ale căror sfaturi v-au îndrumat! Mi-aș dori să vă împliniți visurile.”
• Punctaj conform baremului: $6\times 1\text{ p.}=6\text{ puncte}$.

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Planul compunerii:

1. Introducere:
   • Încadrarea personajului: Lia, protagonista basmului Limir-împărat de Ioan Slavici.
   • Notarea a două date de identificare: originea umilă (este fiica unei văduve sărace) și vârsta/statutul (o fată tânără ajunsă la vârsta maturității, când decide să-și caute un rost în lume).
2. Cuprins:
   • Trăsătura morală 1: Hărnicia și bunătatea extraordinară. Comentarea secvenței în care ajută oile și dulăii fără a aștepta răsplată. Menționarea mijloacelor de caracterizare: caracterizare indirectă (prin fapte, comportament și limbaj) și caracterizare directă făcută de narator („se făcuse harnică”) ori de flori („Bună ești, frumoasă ești, harnică ești”).
   • Trăsătura morală 2: Răbdarea, delicatețea și compasiunea / empatia față de suferința altora. Comentarea modului grijuliu în care curăță scaieții și spinii („cu degetele subțiri și măiestre, ca nici pielea să nu le doară”).
3. Încheiere:
   • Corelarea unei valori personale (empatia, spiritul de într-ajutorare) cu valorile personajului.
   • Concluzie privind semnificația morală a personajului.

---

Exemplu de compunere model:

Lia, personajul principal din basmul cult Limir-împărat scris de Ioan Slavici, reprezintă un model de virtute, modestie și dăruire sufletească. Provenind dintr-un mediu umil, fiind fiica unică a unei biete văduve sărace, copila ajunge la vârsta maturității („Sunt acuma mare și eu”), clipă în care pornește curajoasă în lume pentru a-și găsi propriul destin, înarmată doar cu o azimă și cu bunătatea inimii. Din punct de vedere fizic, portretul fetei este schițat sumar prin delicatețea mâinilor sale înzestrate „cu degetele subțiri și măiestre”, dar și prin frumusețea naturală recunoscută de elementele naturii.

O primă trăsătură morală dominantă a Liei este hărnicia împletită cu o dragoste profundă pentru tot ce o înconjoară. Prin caracterizare directă realizată de către narator, aflăm că „fata ei se făcuse harnică de creșteau flori pe unde-i călca piciorul”. Această virtute capătă valențe magice, benefice, întrucât atingerea ei revarsă rod și viață peste tot în jur. Totodată, florile din curte îi confirmă calitățile într-o caracterizare directă realizată de alte personaje: „Bună ești, frumoasă ești, harnică ești, dulce ești la fire”.

O altă trăsătură esențială este empatia necondiționată, evidențiată prin caracterizarea indirectă, ce reiese din faptele și vorbele sale. Întâlnind o turmă de oi suferinde și câini schiopătând, fetei i se face milă și nu ezită să intervină. Cu o răbdare infinită, ea îndepărtează fiecare scaiete și fiecare ghimpe, muncind din greu pentru a aduce ușurare ființelor necuvântătoare. Trudind dezinteresat, protagonista dovedește că generozitatea izvorăște dintr-un suflet nobil, capabil de compasiune curată.

O valoare morală personală pe care o prețuiesc mult este solidaritatea și sprijinul acordat celor aflați în suferință, principiu pe care îl regăsesc din plin reflectat în atitudinea Liei. Consider că noblețea sufletească se măsoară în puterea de a aduce alinare celor din jur fără a aștepta o recompensă, întocmai cum demonstrează gesturile pline de iubire ale acestei eroine de poveste. (324 de cuvinte)

---

Baremul de notare pentru compunere:

• Conținut – 12 puncte:
  • Notarea a două date de identificare a personajului: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ p.}$
  • Precizarea a două trăsături morale: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ p.}$
  • Prezentarea fiecărei trăsături printr-o secvență comentată adecvat: $2\times 2\text{ p.}=4\text{ p.}$
  • Precizarea a două mijloace de caracterizare diferite, valorificând textul: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ p.}$
  • Corelarea unei valori personale cu a personajului (identificare $1\text{ p.}$ + corelare $1\text{ p.}$): $2\text{ p.}$
• Redactare – 8 puncte:
  • Marcarea paragrafelor: $1\text{ p.}$
  • Coerența textului: $1\text{ p.}$
  • Proprietatea termenilor: $1\text{ p.}$
  • Corectitudine gramaticală: $1\text{ p.}$
  • Claritatea ideilor: $1\text{ p.}$
  • Ortografie (0 – 1 greșeli): $1\text{ p.}$
  • Punctuație (0 – 2 greșeli): $1\text{ p.}$
  • Lizibilitate: $1\text{ p.}$
• Notă: Lucrarea respectă condiția de a avea minimum 150 de cuvinte și nu conține titlu sau motto.

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI A VIII-A

Anul școlar 2022 – 2023
Limba și literatura română
Varianta 4

---

• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

---

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

A fost ce-a fost... a fost odată o văduvă care avea o fată, Lia, și văduva era săracă de nu mai știa cum să-și înnoade zdrențele, iar Lia, fata ei, se făcuse harnică de creșteau flori pe unde-i călca piciorul și da muguri lemnul uscat când ea punea mâna pe el.
Diminețile, când se deștepta din somn, văduva suspina din greu, căci nopțile o visa totdeauna pe fata ei voioasă și fericită, înconjurată de bogății și gătită ca o împărăteasă și grea mâhnire o cuprindea când o vedea săracă și îmbrăcată în vestminte făcute din căpătate, dar peste puțin fața mamei iar se înveselea, căci Lia era și în sărăcia ei tot voioasă și fericită, parcă ar fi înconjurată de bogății și gătită cum o visase, ca o împărăteasă. […]
Când Lia ieșea din colibă, curtea era plină de flori răsărite pe urmele pașilor ei, care toate se clătinau plecându-se spre dânsa, dar îi ziceau întristate: „Bună ești, frumoasă ești, harnică ești, dulce ești la fire și, totuși, mult mai ai să umbli și să alergi […]”.
Așa azi, așa mâine, multe zile de-a rândul tot așa, până ce Lia a fost cuprinsă de un nespus dor de ducă.
— Am să plec, mamă, în lume, că nu mă mai rabdă pământul și mă duce dorul, zise ea. Sunt acuma mare și eu și mi se cuvine să-mi caut rost în lume.
Văduva suspină, căci atâta copil avea și ea și mult îi era dragă fata, dar mamă era, ca orișicare mamă, norocul copilului său îl visa, iar norocul în lumea largă se găsește.
— Mergi – îi zise dar –, copila mea, și nici spini, nici buruiană în calea ta să nu găsești.
Lia frământă aluat din făină neagră și-și făcu o azimă* de drum, apoi porni în cale lungă, nu cu opinci de oțel și curele de vițel, ca Făt-Frumosul din poveste, ci desculță, ca o fată săracă, și se duse zi de vară până în seară, peste văi și dealuri, cum o ducea potecuța pe care mai umblaseră și alții.
Cum se ducea așa, iată că dă peste o turmă de oi, care păștea păzită de dulăi, în vreme ce păcurarii* dormeau la umbră de mărăcini.
Liei i se făcu milă de ea, căci dulăii erau toți șchiopi de toate patru picioarele, iar oile, sărmanele, toate erau pline de scaieți*, de se făcuse pâslă bătucită lâna de pe ele.
— Oițelor, dragilor – le zise Lia – ia veniți la mama, ca să vă curețe.
Oile alergară din toate părțile și se adunară împrejurul ei ca bobocii plouați împrejurul cloștii, iar ea se puse pe muncă grea și lungă, ca să le scoată scaieții din lână, unul câte unul, încet și cu băgare de seamă, cu degetele subțiri și măiestre, ca nici pielea să nu le doară, nici firele subțiri să nu se rupă.
Mult a stat așa și le-a curățit, și iar le-a curățit, de s-au adunat vrafuri mari de scaieți și la dreapta și la stânga ei, dar nu s-a lăsat până ce nu le-a văzut pe toate curate și cu lâna moale și creață […].
— Câți scaieți ai scos, atâtea zile să ai – îi ziseră oile ușurate – și orișicât de lung ți-ar fi drumul, buruiană în cale să nu-ți găsești, mai ziseră și ele parc-ar fi știut vorba mamei.
— Dar voi, câinilor, dragilor, de ce șchiopătați fiecare de câte toate patru picioarele? îi întrebă ea acuma pe dulăi.
— Pentru că suntem desculți ca tine, iar nu încălțați ca oile – răspunseră ei – și sunt mulți spini și mărăcini prin care avem să alergăm.
Lia iar se puse pe muncă lungă și grea, ca să le scoată spinii din tălpi, tot unul câte unul, tot încet și cu băgare de seamă, tot cu degetele subțiri și măiestre, ca nici să nu simtă când îi scoate.
— Câți spini ai scos, atâți ani să numeri în viața ta – îi ziseră câinii – și orișicât de lung ți-ar fi drumul, peste spini în cale să nu dai.
Lia plecă mai departe ușurată, căci ușurat se simte omul care le-a făcut altora vreo ușurare, și-și urmă drumul pe potecuța cea netedă și curată, de era mare mulțumire să calci cu piciorul gol pe ea.

(Ioan Slavici, Limir-împărat)

* azimă – pâine nedospită
* păcurar – cioban, păstor
* scaieți – ciulini, plante cu spini

---

Textul 2

Dimineața, când mă trezeam, tata își apropia obrazul de obrazul meu și, cum nu se rădea decât duminica, mă înțepa cu barba, ceea ce mă făcea fericit. De alte răsfățuri n-am avut parte. Abia în București am aflat că, de ziua nașterii, părinții obișnuiesc să organizeze mici sărbători copiilor sau că, de Crăciun, de Anul Nou, de Paști, se fac daruri. N-am văzut până ce am plecat din Lisa un pom de Crăciun, cu toate că pădurile de brad cădeau peste sat. […]
În Lisa, copiii de pe Delături păzeau vacile pe Calea Secii, cei de pe ulița principală mergeau în Piscul Cornii, iar cei de peste vale se duceau pe Calea Râului cu vitele. În rest, nu ne separa nimic. […] De aceea, copilăria mea a fost fără ranchiuni, gelozii sau revolte. […]
După ce tata mi-a deslușit harta cerului și mi-a vorbit despre planete, mă jucam, în nopțile de vară, alegându-mi de pe bolta înstelată o stea care să-mi aparțină, în secret. Mă trânteam în iarbă și populam arbitrar acea stea mică, scânteietoare, cât un bob de grâu. Am ajuns, totodată, expert în calitatea ierbii pe care o preferau vitele, în recunoașterea ciupercilor veninoase sau în prevederea timpului, în funcție de forma pe care o luau norii și de înălțimea la care pluteau. N-aș jura că auzisem de inventarea radioului sau de existența luminii electrice […].
Plecam de-acasă, cu vacile, cam la răsăritul soarelui. Mama îmi pregătea traista. Operație sumară, căci duceam în traistă, totdeauna, cam aceleași alimente. Un colț de pâine, o bucată de slănină, un castravete, două ouă fierte și puțină sare, legată cu ață într-un colț al șervetului de cânepă. Restul alimentelor mi le procuram singur din pădure: ciuperci, pe care le frigeam pe jar, zmeură, afine, mure, alune. Câteodată, găseam în scorburile copacilor, după ce vâram în ele frunze umede scoase din foc, ca să împrăștie fum, și miere de viespi. Mai mâncam și niște plante dulci-acrișoare, mai înalte de obicei decât iarba, mere pădurețe și cartofi copți în cenușă fierbinte. […] Existau și mici poieni, unde puteam întârzia mai mult, iar după ce depășeam livezile, pătrunzând, practic, în zona de munte, nu mai era nicio restricție*. Acolo, puteam lăsa vacile să-și caute iarba pe malul Secii, printre brusturi. Noi plecam după afine, după mure ori după ciuperci de pădure, mulțumindu-ne să ciulim, din când în când, urechile pentru a ne asigura că se auzeau sunetele tălăngilor. Fiecare cunoștea ce sunet scoteau tălăngile de la vacile sale, după cum un violonist își poate recunoaște și pe întuneric vioara. […] Apoi, improvizam tot felul de jocuri, ca să treacă timpul. Știam că n-aveam voie să pierdem vacile, care ne fuseseră date în grijă, că trebuia să le ducem, seara, acasă, și că ne era interzis să coborâm în sat înainte de căderea serii, orice s-ar fi întâmplat. În afara acestor trei reguli de fier, de la care nu era îngăduită nicio derogare*, ne puteam permite orice, să ne zbenguim, să stăm tolăniți la soare, să jefuim de cireșe cireșii sălbatici sau să umblăm după păstrăvi în apa, perfect cristalină, din Seaca. […]
Respectarea datoriei care ne revenea în cadrul familiei era prima formă de seriozitate impusă de tradițiile din Lisa. [...] Zilele nu erau nici vesele, nici triste și, probabil, se desfășurau după un ritual ce dura, neschimbat, de secole. Tatăl meu și unchiul George trecuseră prin aceleași experiențe, poate chiar mai primitive [...].

(Octavian Paler, Deșertul pentru totdeauna)

* restricție – limitare
* derogare – excepție de la regulă

---

A.

1. Notează, din textul 2, două cuvinte din câmpul lexical al fructelor. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   Copiii de peste vale păzeau vitele
   a) în Piscul Cornii.
   b) pe Calea Secii.
   c) pe Calea Râului.
   d) pe Delături.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   Octavian Paler a învățat de la tatăl său
   a) să citească harta cerului.
   b) să ofere cadouri de sărbători.
   c) să pornească zilnic radioul.
   d) să scrie și să citească povești.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
   Văduva era tristă, deoarece
   a) câinii erau plini de scaieți.
   b) fata ei era foarte săracă.
   c) nu dormea deloc noaptea.
   d) răsăreau flori în urma fetei.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

   Textul 1

   Enunțul	Adevărat	Fals
   Văduva avea un singur copil.
   Florile se bucură de soarta fetei.
   Lia pleacă pe un drum pe care nu a mai călcat nimeni.

   Textul 2

   Enunțul	Adevărat	Fals
   În copilărie, Octavian Paler primea multe daruri când era în Lisa.
   Mama îi punea băiatului în traistă doar pâine și slănină.
   Copiii aveau voie să coboare în sat după căderea serii.

6. Transcrie, din textul 1, două figuri de stil diferite, precizând felul acestora. 6 puncte

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

8. Crezi că este importantă respectarea regulilor? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte

9. Asociază fragmentul din Limir-împărat de Ioan Slavici cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

---

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Conțin hiat ambele cuvinte din seria:
   a) „ducea”, „picior”.
   b) „greu”, „voioasă”.
   c) „oițelor”, „tradițiile”.
   d) „plouați”, „pâine”.

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Există doar cuvinte derivate în seria:
   a) „bogății”, „potecuța”.
   b) „dealuri”, „dormeau”.
   c) „mărăcini”, „buruiană”.
   d) „totdeauna”, „orișicât”.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Sensul secvenței subliniate în fragmentul: „și mi se cuvine <u>să-mi caut rost în lume</u>” este:
   a) a-și învăța lecția pe dinafară.
   b) a scăpa de cearta cuiva.
   c) a certa puternic pe cineva.
   d) a-și găsi un scop în viață.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Sunt omonime cuvintele subliniate în secvențele din seria:
   a) „când se deștepta din <u>somn</u>, văduva suspina”; Din iaz, a pescuit un <u>somn</u>.
   b) „legată cu ață într-un <u>colț</u> al șervetului”; Am găsit cartea într-un <u>colț</u> al podului.
   c) „<u>norocul</u> în lumea largă se găsește”; Unii cred că pisica neagră aduce <u>ghinionul</u>.
   d) „Oile <u>alergară</u> din toate părțile și se adunară”; La semnal, toți <u>fugiră</u> spre ieșire.

5. Selectează, din secvențele următoare, trei substantive comune aflate în cazuri diferite, precizând cazul în care se află fiecare:
   „Văduva suspină, căci atâta copil avea și ea și mult îi era dragă fata, [...] norocul copilului său îl visa [...].
   — Mergi – îi zise dar –, copila mea, și nici spini, nici buruiană în calea ta să nu găsești.”. 6 puncte

6. Alcătuiește un enunț, în care verbul „a face” să fie la modul imperativ, forma negativă, numărul singular (1) și un enunț asertiv, în care pronumele personal „ea” să fie complement prepozițional (2). 6 puncte
   (1)
   (2)

7. Transcrie propozițiile subordonate din secvența: „Fiecare cunoștea ce sunet scoteau tălăngile de la vacile sale, după cum un violonist își poate recunoaște și pe întuneric vioara.”, precizând felul acestora. 6 puncte

8. Completează enunțurile următoare cu formele corecte, reprezentând mesajul unei mame, adresat fiicelor ei. 6 puncte
   — Nu uitați, _______________ (drag) mele fete, să aveți ___________________ (adjectiv pronominal demonstrativ de identitate) respect ca până acum și să nu uitați de părinții
   ___________ (vostru, adjectiv pronominal posesiv) ____________ _________ (care, genitiv) sfaturi v-au îndrumat!
   Mi-_________________________ (a dori, condițional-optativ, prezent, persoana I, singular) să vă împliniți visurile.

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să o caracterizezi pe Lia, personajul din textul lui Ioan Slavici.

În scrierea compunerii, vei avea în vedere:
− notarea a două date de identificare a personajului (vârstă, origine, portret fizic etc.);
− prezentarea, prin câte o secvență comentată, a două trăsături morale ale personajului;
− precizarea a două mijloace de caracterizare diferite, valorificând textul dat;
− corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

• conținutul compunerii – 12 puncte;
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.