Evaluare Națională 2024, limba și literatura română: model oficial

Subiectul I, A.

1)

• Răspuns: Oricare doi termeni din: „dihor”, „pisică” (sau „șobolan”, „urs”, „raton”, „bursuc”, „jder”, „hermelină”, „viezure”, „câine”, „porumbel”).
• Punctaj: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$. Nu este necesară formularea în enunț.

2)

• Răspuns corect: b)
• Explicație: La început, autoarea observă curiosul animal, întrebându-se ce ar putea fi (curiozitate), dar se gândește și că ar putea fi „posibil sălbatic, posibil periculos” și intră în casă strigând agitată (îngrijorare).
• Punctaj: $2\text{ puncte}$.

3)

• Răspuns corect: a)
• Explicație: În text se menționează că vecinul s-a oferit „să-și ducă în casă câinele bătrân, pe Patrocle”.
• Punctaj: $2\text{ puncte}$.

4)

• Răspuns corect: c)
• Explicație: În textul 1, eul liric își alintă câinele: „Să te mângâi cu glasul şi cu mâna”, „Mă-mbie, mă răsfaţă”.
• Punctaj: $2\text{ puncte}$.

5)

• Tabel completat:

Textul 1

Enunțul	Adevărat	Fals
Stăpânul se teme că va fi mușcat de Ursei.		X
Ursei este un câine de talie mare.	X
Ursei a fost adus de stăpân din afara țării.		X

Explicații Textul 1:

• Fals: Colții au o „mușcătură moale”, iar jocul este „în glumă”, stăpânul având deplină încredere în el.
• Adevărat: Are „labele vânjoase [...] ca bâta călușarilor”, fiind un ciobănesc de munte de talie mare.
• Fals: El simte „Gorjul de piatră”, provenind așadar din România (Gorj), nu din afara țării.

Textul 2

Enunțul	Adevărat	Fals
Dihorul este găsit în Piața Romană.		X
Adina Popescu aduce dovezi pentru a demonstra existența animalului.	X
Autoarea decide să păstreze dihorul găsit.		X

Explicații Textul 2:

• Fals: Curtea era „la 20 de minute de mers pe jos de Piața Romană”, nu în Piața Romană.
• Adevărat: Face poze cu telefonul pentru că nimeni nu o credea: „A trebuit să pândesc și să fac poze cu telefonul – animalul chiar exista”.
• Fals: Autoarea afirmă explicit: „Categoric, nu voiam să păstrăm animalul.”

• Punctaj: $6\times 1\text{ p.}=6\text{ puncte}$.

6)

• Rezolvare:
  • Felul rimei: Rimă împerecheată (primele două versuri rimează între ele: Ursei / mei, iar următoarele două rimează între ele: bunătate / frate — schemă de tip aabb).
  • Măsura versurilor:
    • Versul 1: „A-şa, Ur-sei” $\to$ 4 silabe;
    • Versul 2: „Pu-ne-ţi bo-tul pe ge-nun-chii mei” $\to$ 9 silabe;
    • Versul 3: „Şi ui-tă-mi-te-n ochi cu bu-nă-ta-te” $\to$ 11 silabe;
    • Versul 4: „Câi-ne fru-mos, tu ştii că ţi-s un fra-te” $\to$ 11 silabe.
• Punctaj conform baremului:
  • precizarea felului rimei: $1\text{ punct}$;
  • precizarea măsurii pentru fiecare vers ($4\times 1\text{ p.}$): $4\text{ puncte}$;
  • respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei: $1\text{ punct}$.
  • Total: 6 puncte.

7)

• Răspuns model:
  Un element de conținut comun celor două texte este legătura de afecțiune și comunicarea dintre om și animal.
  În textul 1 de Tudor Arghezi, între eul liric și câinele Ursei există o profundă fraternitate și tandrețe, stăpânul mângâindu-și prietenul necuvântător: „Câine frumos, tu ştii că ţi-s un frate. / Tu ai încredere în mine”.
  În textul 2 semnat de Adina Popescu, autoarea dezvoltă o apropiere neașteptată de animalul sălbatic aciuat în curte, care ajunge să aibă încredere în oameni: „ne-a luat niște pufuleți din mână și i-a dus în vastele lui apartamente”.
• Punctaj conform baremului:
  • precizarea elementului de conținut comun: $2\text{ puncte}$;
  • prezentarea elementului valorificând câte o secvență din fiecare text: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$;
  • corectitudine gramaticală, punctuație, ortografie: $1\text{ punct}$;
  • respectarea limitei minime de 30 de cuvinte: $1\text{ punct}$.
  • Total: 6 puncte.

8)

• Răspuns model:
  Consider că rețelele sociale pot oferi soluții potrivite pentru rezolvarea unor situații dificile, întrucât facilitează accesul rapid la o comunitate extinsă și la specialiști.
  Așa cum reiese din textul Adinei Popescu, postarea de pe Facebook a stârnit o amplă mobilizare. Deși au existat și reacții amuzante sau exagerate, prin intermediul mesajelor primite pe grupuri, autoarea a reușit să găsească soluția ideală: contactarea unui tânăr biolog. Acesta a intervenit profesionist cu o cușcă-capcană pentru a prinde dihorul în siguranță, demonstrând utilitatea practică a mediului online în rezolvarea unei probleme reale.
• Punctaj conform baremului:
  • menționarea răspunsului la întrebare: $1\text{ punct}$;
  • motivarea adecvată a opiniei: $1\text{ punct}$;
  • valorificarea textului 2: $2\text{ puncte}$;
  • respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie: $1\text{ punct}$;
  • încadrarea în limita de 50 – 100 de cuvinte: $1\text{ punct}$.
  • Total: 6 puncte.

9)

• Răspuns model:
  O valoare morală comună textului poetic „Prietenul” de Tudor Arghezi și operei „Dumbrava minunată” de Mihail Sadoveanu este devotamentul și prietenia sinceră dintre om și câine.
  În poezia lui Arghezi, legătura strânsă este redată prin tandrețea gesturilor dintre stăpân și câinele său Ursei: „Câine frumos, tu ştii că ţi-s un frate. / Tu ai încredere în mine”.
  Aceeași loialitate necondiționată se regăsește și în opera lui Sadoveanu, unde cățelul Patrocle îi oferă micuței Lizuca ocrotire și alinare pe tot parcursul drumului prin pădure, rămânându-i mereu alături ca un tovarăș de nădejde.
• Punctaj conform baremului:
  • numirea valorii: $1\text{ punct}$;
  • menționarea titlului și a autorului celuilalt text: $1\text{ punct}$;
  • prezentarea valorii prin câte o secvență din fiecare text: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$;
  • exprimare, ortografie, punctuație: $1\text{ punct}$;
  • numărul de cuvinte (50 – 100 de cuvinte): $1\text{ punct}$.
  • Total: 6 puncte.

---

Subiectul I, B.

1)

• Răspuns corect: d)
• Explicație:
  • În „o-ra-șu-lui”, grupul de sunete final conține diftongul [ui], unde i este semivocală [i̯].
  • În „vie-zu-re-le”, silaba „vie” conține diftongul [i̯e], unde i este semivocală [i̯].
  • (La a: în „ciudat” și „chiar”, „i” este doar literă ajutătoare pentru redarea consoanelor [tʃ], respectiv [k']; la b: în „jucăuși”, „i” final este șoptit/asilabic; la c: în „vizuină”, „i” este vocală silabică: vi-zu-i-nă).
• Punctaj: $2\text{ puncte}$.

2)

• Răspuns corect: b)
• Explicație:
  • „desigur” provine din compunerea prin sudare: de + sigur (adverb compus);
  • „careva” provine din compunere: care + va (pronume nehotărât compus);
  • (La a: „ți-s” este o formă verbală cu pronume legat prin cratimă, nu cuvânt compus; la c: „mușcătura” și „ursuleț” sunt cuvinte derivate cu sufixe; la d: „necunoscut” este cuvânt derivat cu prefixul „ne-”).
• Punctaj: $2\text{ puncte}$.

3)

• Răspuns corect: c)
• Explicație:
  • „mână” este folosit cu sens propriu (partea anatomică a corpului omenesc);
  • „apartamente” este folosit cu sens figurat (vizuina / ascunzătoarea animalului).
• Punctaj: $2\text{ puncte}$.

4)

• Răspuns corect: a)
• Explicație: În enunțul dat, „seamănă” provine de la verbul a semăna (a avea trăsături comune, a fi asemănător). Omonimul său este verbul a semăna (a introduce semințe în pământ), regăsit în propoziția: „Agricultorul seamănă grâul toamna târziu.”
• Punctaj: $2\text{ puncte}$.

5)

• Rezolvare:
  Trei substantive comune selectate din fragmentul dat, aflate în cazuri diferite:
  1. copiilor – cazul dativ (sau „nepoților” – cazul dativ);
  2. animale – cazul nominativ (sau „un dihor” – cazul nominativ, nume predicativ);
  3. (de) apartament – cazul acuzativ (cu prepoziție).
• Punctaj:
  • selectarea corectă a 3 substantive comune: $3\times 1\text{ p.}=3\text{ puncte}$;
  • precizarea corectă a cazului fiecăruia: $3\times 1\text{ p.}=3\text{ puncte}$.
  • Total: 6 puncte.

6)

• Rezolvare:
  • (1) Enunț asertiv (pronume personal, pers. a II-a, sg., funcție sintactică de atribut):
    Părerea despre tine este una excelentă. (atribut pronominal prepozițional în Acuzativ) / Cartea ta este pe birou. (atenție: „ta” e adjectiv pronominal posesiv, se cere pronume personal, deci: Discuția cu tine mi-a făcut plăcere.)
  • (2) Enunț interogativ (substantivul „câine” cu funcție sintactică de complement indirect):
    I-ai dat de mâncare câinelui?
• Punctaj conform baremului:
  • alcătuirea tipurilor de enunț cerute (asertiv, interogativ): $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$;
  • respectarea funcțiilor sintactice cerute: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$;
  • corectitudine gramaticală, ortografie și punctuație: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$.
  • Total: 6 puncte.

7)

• Rezolvare:
  Propozițiile subordonate din frază sunt:
  1. „Când îmi apucă mâna-ntre zăbale” – propoziție subordonată circumstanțială de timp (determină verbul „au mușcătura”);
  2. „Ca să-mi arate” – propoziție subordonată circumstanțială de scop (finală) (determină verbul „apucă”);
  3. „că ţi-s drag” – propoziție subordonată completivă directă (determină verbul „să arate”).
• Punctaj conform baremului:
  • transcrierea corectă a propozițiilor subordonate: $3\times 1\text{ p.}=3\text{ puncte}$;
  • precizarea felului fiecărei subordonate: $3\times 1\text{ p.}=3\text{ puncte}$.
  • Total: 6 puncte.

8)

• Completare enunț:
  Mi-ar plăcea să descoperiți frumusețea din ochii verzi ai pisicii sălbatice, zărite într-unul dintre pasurile montane.
• Punctaj: $6\times 1\text{ p.}=6\text{ puncte}$.

---

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Planul compunerii:

1. Introducere: Precizarea temei (comuniunea om-animal / prietenia / atașamentul necondiționat) și formularea mesajului poetic central.
2. Cuprins:
   • Menționarea a patru trăsături ale câinelui Ursei (fizice și morale, desprinse din text: frumusețea, vigoarea/forța, blândețea, fidelitatea/afecțiunea);
   • Identificarea și interpretarea a două figuri de stil diferite (de exemplu: metafora „Câine frumos, tu ştii că ţi-s un frate” și comparația „labele vânjoase ţi-s / Ca bâta căluşarilor”);
   • Prezentarea unei stări afective / a unui sentiment exprimat de eul liric (tandrețea, iubirea protectoare, bucuria comuniunii).
3. Încheiere: Sintetizarea rolului terapeutic și moral al acestei legături sincere.

---

Exemplu de compunere (model de răspuns):

Poezia „Prietenul” de Tudor Arghezi transmite un mesaj emoționant despre profunzimea legăturii dintre om și animal, ilustrând tema comuniunii afective și a fidelității absolute. Vocea lirică configurează un spațiu al intimității și al încrederii reciproce, unde barierele dintre ființa umană și necuvântătoare dispar, lăsând loc unei fraternități autentice.

Portretul lui Ursei este conturat cu multă măiestrie. Câinele ciobănesc se remarcă, în primul rând, prin frumusețea sa impresionantă („Câine frumos”), dublată de o forță fizică deosebită, sugerată de membrele puternice („labele vânjoase”). Deși provine din asprimea naturii montane, având un aer „sălbatec”, Ursei dovedește o delicatețe surprinzătoare în relația cu stăpânul său, manifestând o blândețe caldă și o mușcătură moale în joacă. Totodată, fidelitatea și dorința sa de afecțiune sunt evidente, animalul fiind jucăuș și dornic de apropiere permanentă.

Mesajul poetic este potențat de mijloacele expresivității artistice. Metafora revelatorie „tu știi că ți-s un frate” dizolvă ierarhia dintre om și necuvântătoare, instituind o egalitate spirituală clădită pe devotament. De asemenea, comparația expresivă „labele vânjoase ţi-s / Ca bâta căluşarilor” subliniază vigoarea specifică rasei carpatine, dar și apartenența câinelui la universul tradițional folcloric românesc.

Sentimentul predominant care transpare din text este cel de tandrețe profundă și ocrotitoare. Eul liric simte o bucurie senină în preajma tovarășului său devotat, recunoscând că încrederea oferită de Ursei este un dar neprețuit.

În concluzie, opera argheziană celebrează frumusețea unei prietenii curate, capabile să aducă armonie și căldură sufletească în viața omului.

• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

---

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Aşa, Ursei,

Pune-ţi botul pe genunchii mei –

Şi uită-mi-te-n ochi cu bunătate.

Câine frumos, tu ştii că ţi-s un frate.

Tu ai încredere în mine,

Ciobanule de munte, sălbatec, şi ţi-e bine,

Să te mângâi cu glasul şi cu mâna,

Că simţi în mine Gorjul de piatră, strunga*, stâna

Şi sarica* şi-opincile de-acasă.

Zbârlită blana ţi-este mătăsoasă,

Şi labele vânjoase ţi-s

Ca bâta căluşarilor ce te-au trimis.

Colţii de fier au însă muşcătura moale

Când îmi apucă mâna-ntre zăbale,

Ca să-mi arate că ţi-s drag.

Mă prind de haină-n glumă şi mă trag.

Mă-mbie, mă răsfaţă.

Îmi ieşi în drum şi-mi sai în faţă.

Şi nasul rece mi-ajunge la mustaţă.

Te ştii al meu şi vrei să fiu al tău.

Am scris pe poartă: „Câine rău”.

(Tudor Arghezi, „Prietenul”)

* strungă – loc îngrădit într-o stână
* sarică – manta țărănească lungă, țesută din fire de lână, purtată mai ales de ciobani

Textul 2

Pe 3 ianuarie, pe la prânz, după ce bubuiturile petardelor de Anul Nou se potoliseră și orașul începuse să se liniștească și să-și intre în ritmul său, am decis să merg până la magazinul din colțul străzii, ca să fac o minimă aprovizionare. Am ieșit în curte, iar curtea noastră este cât o terasă mai mare a unui apartament la bloc, flancată de alte garduri și curți. Însă în această curte din centrul orașului, la 20 de minute de mers pe jos de Piața Romană, dintr-o deschizătură anume făcută la baza gardului de uluci, aproape perfect rotundă și identică cu cele din desenele animate cu Tom și Jerry, a ieșit un cap prietenos de animal care a început să se uite la mine. Și eu m-am uitat la el. Și uite așa ne-am uitat unul la altul vreo cinci minute, fără ca unul dintre noi să facă vreo mișcare. Categoric, era capul unui animal necunoscut mie (oare să fie totuși un șobolan alb? – m-am întrebat în primul moment. Totuși, seamănă mai degrabă cu un urs foarte mic… O fi vreun pui de pisică? Atunci de ce nu miaună?!), posibil sălbatic, posibil periculos. Micul animal nu scotea niciun sunet și părea mai degrabă curios decât speriat. Și-a retras capul de câteva ori în gaură, apoi și-a scos doar boticul, amușinând* aerul de câteva ori. [...] Am năvălit înapoi în casă, chiar nu puteam să trec indiferentă pe lângă un asemenea cap, și am început să urlu: „Avem un animal ciudat în curte!”, un fapt care demonstrează că nu pot gestiona foarte bine situațiile de criză în care toți adulții responsabili fac față.

Nimeni nu m-a crezut. A trebuit să pândesc și să fac poze cu telefonul – animalul chiar exista, nu era în închipuirea mea. Am discutat cu vecinul, s-a oferit să mute niște șandramale din dreptul găurii (comune) în gard sau să-și ducă în casă câinele bătrân, pe Patrocle, ca să nu-l sperie pe posibilul animal fabulos. Primul din viața mea. Apoi, inevitabil, l-am pus pe Facebook... În mod inevitabil, animalul meu din curte capătă like-uri și devine vedetă. E dihor – spun mulți. […] Da, există dihori domestici. Se cumpără de la petshop, sunt jucăuși și afectuoși, se atașează de stăpân, se scot la plimbare cu hamul. Lumea iubitorilor de dihori mi-era total necunoscută. Totuși, rămâne un mister cum un astfel de dihor, iubăreț și dresat, a ajuns tocmai în curtea noastră. Nu doar sub gard, pentru că ne-am dat seama, continuând investigațiile, că dihorul, bursucul, jderul, hermelina, ratonul sau ce-o fi fost el își întemeiase un cămin în toată regula în curtea noastră. […] Decupase cu precizie gardul ca să aibă o fereastră spre exterior, eventual o verandă pe unde să ne facă cu mâna. Pe aici, a început să primească mâncare, ne-a luat niște pufuleți din mână și i-a dus în vastele lui apartamente. […]

Pe Facebook a stârnit o mică isterie. A fost distribuit pe grupuri de iubitori de dihori, dar și la „rozătoare”. Ați pierdut cumva un dihor? Îl recunoaște careva? De unde a fugit? A fost numit „blănosul” și „banditul”. La început, am primit mesaje cu sfaturi – ce mănâncă, ce comportament are, cum să te apropii de el, am primit inclusiv un fișier audio cu niște sunete specifice care o să-l facă să iasă din gaură. Categoric, nu voiam să păstrăm animalul. Nici în cea mai bogată imaginație a mea nu m-aș putea închipui având grijă de un dihor. Apoi, am primit vreo 30 de mesaje de la potențiali iubitori de dihori […]. Norocul nostru a fost că, prin toate aceste mesaje de întrajutorare dihorească, am dat și de un tânăr biolog, care a venit la noi acasă, prompt și profesionist, cu o cușcă-capcană pe care a montat-o în fața găurii. A umplut-o cu pește din conservă și cu mâncare pentru mâțe. Dihorul a ieșit, în sfârșit, din vizuină și am putut să-l vedem în toată splendoarea lui, dând târcoale cuștii – într-adevăr, un animal fabulos, cu capul lui mic, de ursuleț, dar cu corpul subțire, lung și agil, plus coada, era chiar mai mare decât o mâță și absolut nepotrivit locului în care ne aflam. [...]

Nu era o soluție să rămână acolo, desigur, dar m-am gândit că acele zile de libertate în care și-a construit de unul singur o vizuină și a supraviețuit au fost cea mai frumoasă perioadă din viața lui. Pentru că (am aflat ulterior) era, de fapt, o dihoriță, poate că le va și povesti copiilor și nepoților ce vor deveni animale de apartament cum e să fii un dihor liber și de capul tău. Alte învățăminte ar fi: 1) Suntem atât de alienați* de marile orașe, încât orice animal, în afară de câine, pisică și porumbel, ni se pare de domeniul fantasticului; 2) Facebookul și comunitățile sunt în principiu bune, însă e ușor să se creeze isterii din orice […]; 3) Dihorul, bursucul, viezurele sau ce-o fi fost el mi-a înveselit atât de mult începutul de an, încât am adoptat o pisică.

(Adina Popescu, „Povestea dihorului şi ce învățăminte putem trage din ea”, în Dilema veche, ianuarie 2020)

* a amușina – a adulmeca
* alienat – înstrăinat, îndepărtat

---

A.

1. Notează, din textul 2, doi termeni care denumesc animale. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   Faţă de animalul apărut în curte, la început, autoarea simte
   a) bucurie şi vinovăție.
   b) curiozitate şi îngrijorare.
   c) nemulțumire şi indignare.
   d) recunoștință și uimire.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   Patrocle este numele unui
   a) câine din vecini.
   b) grup de pe Facebook.
   c) tânăr biolog.
   d) vecin cumsecade.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
   Ursei este
   a) ignorat de ciobani.
   b) ignorat de stăpân.
   c) răsfățat de stăpân.
   d) răsfățat de străini.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

Textul 1

Enunțul	Adevărat	Fals
Stăpânul se teme că va fi mușcat de Ursei.
Ursei este un câine de talie mare.
Ursei a fost adus de stăpân din afara țării.

Textul 2

Enunțul	Adevărat	Fals
Dihorul este găsit în Piața Romană.
Adina Popescu aduce dovezi pentru a demonstra existența animalului.
Autoarea decide să păstreze dihorul găsit.

6. Precizează felul rimei și măsura primelor patru versuri din textul arghezian. 6 puncte

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

8. Crezi că rețelele sociale oferă soluții potrivite pentru rezolvarea unor situații dificile? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte

9. Asociază textul „Prietenul” de Tudor Arghezi cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

---

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   „I” este semivocală în ambele cuvinte din seria:
   a) „ciudat”, „chiar”.
   b) „gestiona”, „jucăuși”.
   c) „situațiile”, „vizuină”.
   d) „orașului”, „viezurele”.

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Seria care cuprinde doar cuvinte compuse este:
   a) „cușcă-capcană”, „ți-s”.
   b) „desigur”, „careva”.
   c) „mușcătura”, „ursuleț”.
   d) „necunoscut”, „acele”.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Cuvintele subliniate în enunțul „Pe aici, a început să primească mâncare, ne-a luat niște pufuleți din <u>mână</u> și i-a dus în vastele lui <u>apartamente</u>.” sunt utilizate, în ordine, cu:
   a) sens figurat, sens figurat.
   b) sens figurat, sens propriu.
   c) sens propriu, sens figurat.
   d) sens propriu, sens propriu.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Omonimul cuvântului subliniat în secvența „Totuși, <u>seamănă</u> mai degrabă cu un urs foarte mic...” este utilizat în enunțul:
   a) Agricultorul seamănă grâul toamna târziu.
   b) Desenul seamănă cu un tablou de toamnă.
   c) El mă aseamănă cu un personaj din basme.
   d) Rezultatele testului diferă de la elev la elev.

5. Transcrie, din fragmentul următor, trei substantive comune aflate în cazuri diferite, pe care le vei preciza:
   „poate că le va și povesti copiilor și nepoților ce vor deveni animale de apartament cum e să fii un dihor liber”. 6 puncte

6. Alcătuiește un enunț asertiv, în care pronumele personal, la persoana a II-a, numărul singular să aibă funcția sintactică de atribut (1), și un enunț interogativ, în care substantivul „câine” să aibă funcția sintactică de complement indirect (2). 6 puncte

7. Transcrie propozițiile subordonate din versurile următoare, precizând felul acestora:
   „Colţii de fier au însă muşcătura moale
   Când îmi apucă mâna-ntre zăbale,
   Ca să-mi arate că ţi-s drag.”. 6 puncte

8. Completează enunțul următor, reprezentând mesajul unui iubitor de animale, cu formele corecte ale cuvintelor indicate între paranteze. 6 puncte
   Mi- _______________ (a plăcea, condițional-optativ, prezent) să descoperiți frumusețea din ochii ________________ (verde) ________ ___________________ (pisică, numărul singular, cazul genitiv, articulat hotărât) sălbatice, _______________ (zărit) într-unul dintre ____________ (pas, numărul plural, articulat hotărât) montane.

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie un text de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți mesajul textului/o semnificație a textului Prietenul de Tudor Arghezi.

În redactarea textului:
• vei preciza mesajul textului/o semnificație a textului, prin referire la tema literară;
• vei menționa patru trăsături ale lui Ursei;
• vei interpreta două figuri de stil diferite, relevante pentru mesaj/semnificație;
• vei prezenta o emoție exprimată/un sentiment exprimat în textul poetic.

Ordinea integrării reperelor în cuprinsul compunerii este la alegere.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte;
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.