Evaluare Națională 2024, limba și literatura română: simulare națională

Subiectul I, A.

1)

• Răspuns posibil: „pat”, „covoare” (sau oricare două dintre: fotografii înrămate, plapumă, cearșafuri, șal, plită, talpă de călcat).
• Punctaj conform baremului: Câte 1 punct pentru notarea oricăror două obiecte din casă ($2\times 1\text{ p}=2\text{ puncte}$). Nu este necesară formularea în enunț.

2)

• Răspuns corect: d („un ghem din șosete”).
• Explicație: În text se menționează că în coteț Cornelia îi strecurase cățelului „o pereche de șosete vechi de-ale lui Octavian, făcute ghem și legate cu sfoară, ca să aibă cu ce să se joace”.
• Punctaj: 2 puncte.

3)

• Răspuns corect: b („dușmănoasă”).
• Explicație: La prima întâlnire, pisica Bope „s-a înfoiat ca un arici și i-a tras o pereche de gheare peste bot”, reacție ostilă, agresivă (dușmănoasă).
• Punctaj: 2 puncte.

4)

• Răspuns corect: d („mișcându-se brusc, în zigzag”).
• Explicație: Autorul precizează că este „un om tras în zigzag de un câine” și că Exa scanează terenul „frenetic, cu schimbări de direcție imprevizibile și cu opriri și porniri la fel de neașteptate”.
• Punctaj: 2 puncte.

5)

• Textul 1:

  • Zmeu mănâncă plăcinte pudrate cu zahăr. — Fals (fetița doar compară pudrarea cățelului împotriva puricilor cu modul în care pudrează ea plăcintele);
  • Nimeni nu poate dormi în casă din pricina lui Zmeu, care latră necontenit. — Fals (Zmeu plânge și schelălăie, nu latră necontenit, iar Octavian chiar „sforăia cu bunătate”);
  • Cea care aduce acasă puiul de pisică este Sada. — Adevărat („în zilele următoare apăru un pisoi găsit de Sada tot prin vecine”).

• Textul 2:

  • Exa este un câine, iar Bope este o pisică. — Adevărat;
  • Ca să poată împărți același spațiu, Exa și Bope se împrietenesc. — Fals (cei doi ajung „să considere că celălalt nu există”);
  • Exa și Bope cunosc lumea din jurul lor, folosindu-se de simțuri. — Adevărat (mirosul în cazul Exăi, văzul/pipăitul atent al grădinii în cazul pisicii Bope).

• Punctaj: 6 puncte ($6\times 1\text{ p}$). Notarea a două variante pentru un enunț se punctează cu 0 p.

6)

• Răspuns model:
  O trăsătură a Sadei este sensibilitatea/bunătatea (sau dragostea maternă/răbdarea), relevată prin mijlocul caracterizării indirecte, ce reiese din atitudinea grijulie față de fetiță și din faptele sale: deși inițial ezită, femeia iese în frig în miez de noapte pentru a aduce cățelușul în casă, ascultând rugămintea Corneliei. Trăsătura este ilustrată de secvența: „Pentru că nu putuse culca fata cu niciun chip, Sada își acoperise umerii cu un șal, ieșise afară [...] și-l trăsese afară de o ureche”.
• Baremul de corectare:
  • precizarea trăsăturii: 2 puncte;
  • precizarea corectă a mijlocului de caracterizare (indirectă): 1 punct;
  • ilustrarea mijlocului cu secvență relevantă: 1 punct;
  • ortografie și punctuație (0-1 greșeli): 1 punct;
  • încadrarea în numărul de enunțuri (1-3 enunțuri): 1 punct.
• Punctaj: 6 puncte.

7)

• Răspuns model:
  Un element de conținut comun celor două texte este conviețuirea armonioasă dintre oameni și animalele de companie. În primul text, familia Corneliei adoptă cu dragoste cățelușul Zmeu și apoi o pisică, fetița având mare grijă de el: „Fetița îl plimbase tot restul zilei prin curtea de la Dunăre”. În al doilea text, naratorul își împarte viața cu cățelușa Exa și pisica Bope, observându-le cu fascinație comportamentul în timpul plimbărilor: „De cum deschid poarta, Exa își proptește nasul în pământ și o ia din loc, cu mine cu tot”. (85 de cuvinte)
• Baremul de corectare:
  • precizarea unui element de conținut comun: 2 puncte;
  • prezentarea elementului valorificând câte o secvență din fiecare text: $2\times 1\text{ p}=2\text{ puncte}$;
  • exprimare, punctuație, ortografie (0-1 greșeli): 1 punct;
  • respectarea numărului minim de cuvinte (minimum 30 de cuvinte): 1 punct.
• Punctaj: 6 puncte.

8)

• Răspuns model:
  Consider că există mai multe moduri de a descifra lumea în care trăim, deoarece fiecare ființă percepe realitatea prin propriile simțuri și prin propriul ritm interior.
  Acest aspect este ilustrat în textul 2 prin diferența de comportament dintre cățelușa Exa și pisica Bope. Exa explorează frenetic, folosindu-și mirosul pentru a parcurge impulsiv „marele tom de mirosuri al străzii”. În opoziție, Bope descifrează universul cu răbdare, contemplativ, analizând minuțios detaliile din curte, asemenea unui expert care studiază un manuscris prețios. Astfel, aceeași realitate poate fi cunoscută fie printr-o energie debordantă, fie prin reflecție calmă. (87 de cuvinte)
• Baremul de corectare:
  • menționarea răspunsului: 1 punct;
  • motivarea răspunsului: 1 punct;
  • valorificarea textului indicat: 2 puncte;
  • normele de exprimare, punctuație, ortografie (0-1 greșeli): 1 punct;
  • încadrarea în limita de cuvinte (50-100 cuvinte): 1 punct.
• Punctaj: 6 puncte.

9)

• Răspuns model:
  Fragmentul din opera literară „În umbra ei” de Simona Antonescu poate fi asociat cu opera „Dumbrava minunată” de Mihail Sadoveanu, o valoare comună fiind atașamentul profund dintre copil și animalul credincios.
  În textul Simonei Antonescu, fetița Cornelia dezvoltă o legătură strânsă cu micul Zmeu, plimbându-se împreună prin curte și îngrijorându-se pentru el noaptea când îl aude plângând: „Să-l băgăm în casă, propuse fetița”.
  În mod asemănător, în opera lui Mihail Sadoveanu, fetița Lizuca găsește în cățelul Patrocle un prieten devotat și un protector neobosit pe drumul spre bunici, acesta fiindu-i alături necondiționat: „Patrocle, ești un câine vrednic!”. (96 de cuvinte)
• Baremul de corectare:
  • numirea unei valori: 1 punct;
  • precizarea titlului și a autorului celuilalt text: 1 punct;
  • prezentarea valorii comune prin referire la câte o secvență din fiecare text: 2 puncte;
  • respectarea normelor de redactare (0-1 greșeli): 1 punct;
  • încadrarea în numărul de cuvinte (50-100 de cuvinte): 1 punct.
• Punctaj: 6 puncte.

---

Subiectul I, B.

1)

• Răspuns corect: b („cinci diftongi și un hiat”).
• Explicație:
  • Diftongi: „cea” (ea), „de-a” (e-a), „trei-a” (ei), „în-căl-zea” (ea), „pli-tei” (ei);
  • Hiat: „tre-i-a” (i-a);
  • Notă: în „cearșafuri”, grupul „cea” redă consoana [č] urmată de vocala [a], neexistând diftong; în „fetița o privi cu seriozitate”, „-zi-ta-” are vocale în silabe diferite fără contact direct de hiat, iar „-te” este vocală simplă. În total: 5 diftongi și 1 hiat.
• Punctaj: 2 puncte.

2)

• Răspuns corect: c („fetița”, „încetișor”).
• Explicație: Cuvintele sunt formate cu sufixe diminutive: fată + sufixul diminutival -iță $\to$ fetiță; încet + sufixul diminutival -ișor $\to$ încetișor.
• Punctaj: 2 puncte.

3)

• Răspuns corect: c („sens propriu, sens figurat”).
• Explicație: În primul enunț, „strada” desemnează calea de comunicație propriu-zisă (sens propriu). În al doilea enunț, „textul grădinii” este o metaforă pentru elementele și tainele naturii ce trebuie descifrate (sens figurat).
• Punctaj: 2 puncte.

4)

• Răspuns corect: c („rapidă”).
• Explicație: Expresia „iute ca vântul” înseamnă foarte rapidă, sprintenă, extrem de iute.
• Punctaj: 2 puncte.

5)

• Rezolvare:

Verbul la timpul mai-mult-ca-perfect	Verbul la timpul perfect simplu
spusese	spuse
se întorsese	se întoarse
primise	primi

• Baremul de corectare: Selectarea corectă a fiecărui verb ($3\times 1\text{ p}=3\text{ p}$) + scrierea formei corecte de perfect simplu ($3\times 1\text{ p}=3\text{ p}$).
• Punctaj: 6 puncte.

6)

• Rezolvare:
  • (1) Enunț asertiv cu pronumele demonstrativ „aceasta” având funcția sintactică de subiect:
    Aceasta este cartea mea preferată.
  • (2) Enunț imperativ cu adverbul de mod „bine” la superlativ absolut de superioritate:
    Învață foarte bine pentru examen!
• Baremul de corectare:
  • alcătuirea tipurilor de enunțuri cerute: $2\times 1\text{ p}=2\text{ p}$;
  • respectarea funcției sintactice indicate (subiect): 1 punct;
  • utilizarea adverbului la forma cerută (superlativ absolut): 1 punct;
  • corectitudinea logică și gramaticală: $2\times 1\text{ p}=2\text{ p}$.
• Punctaj: 6 puncte.

7)

• Rezolvare:
  • (1) Propoziție subordonată completivă directă:
    Copiii știu ${}^1$/ (cum) pudrez eu plăcintele.${}^2$/
    (știu – verb tranzitiv regis, ce știu? $\to$ prop. 2 este CD)
  • (2) Propoziție subordonată atributivă:
    Modul ${}^1$/ (cum) pudrez eu plăcintele ${}^2$/ este o rețetă de familie.${}^1$/
    (modul – substantiv regent, care mod? $\to$ prop. 2 este AT)
• Baremul de corectare:
  • respectarea felului subordonatei: $2\times 2\text{ p}=4\text{ puncte}$;
  • corectitudinea logică și gramaticală: $2\times 1\text{ p}=2\text{ puncte}$.
• Punctaj: 6 puncte.

8)

• Rezolvare:
  (1) Bineînțeles
  (2) ați reuși
  (3) albaștri
  (4) înoată
  (5) dedicate
  (6) ființelor

• Textul completat:
  „Bineînțeles (1) că, dacă voi ați reuși (2) să faceți câteva fotografii cu niște delfini albaștri (3) care înoată (4) în mare, veți putea participa la deschiderea expoziției dedicate (5), anul acesta, ființelor (6) necuvântătoare.”

• Punctaj: 6 puncte ($6\times 1\text{ p}$).

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Ghid de redactare a rezumatului:

• Se prezintă fidel acțiunea fragmentului din textul 1.
• Nu se folosesc figuri de stil, dialog sau citate; vorbirea directă se transformă în vorbire indirectă.
• Se utilizează timpul prezent sau perfect compus, exclusiv persoana a III-a, cu un ton obiectiv.
• Fără introduceri teoretice, titlu sau motto.
• Număr de cuvinte obligatoriu: 100 – 150.

Text model:

În gospodărie își face apariția un cățeluș adus de Sada de la vecini. Femeia îl spală, îl îngrijește și o povățuiește pe Cornelia să nu-l atingă imediat. Octavian construiește un coteț spațios, iar copila îi dă cățelului numele Zmeu și îi amenajează culcușul cu mâncare, apă și jucării improvizate.

În prima noapte, micul animal începe să plângă de frică sau de singurătate. Îngrijorată, Cornelia își trezește mama și îi cere să primească puiul în casă. Deși ezită inițial, Sada îl aduce înăuntru și îi pregătește un adăpost improvizat într-o cutie, însă a doua zi cățelul provoacă dezordine alergând prin locuință.

După trei zile, fetița îi cere mamei o pisică. Deși Octavian menționează că este alergic la aceste animale, refuzul său nu este luat în seamă, astfel că Sada găsește un pisoi. În final, Cornelia îi oferă tatălui bucuria de a alege numele noii pisici. (146 de cuvinte)

Punctaj acordat conform baremului:

• Conținutul rezumatului: 12 puncte
  • formularea ideilor importante și menționarea personajelor: 6 p;
  • succesiunea logică a evenimentelor: 2 p;
  • respectarea regulilor rezumatului (persoana a III-a, vorbire indirectă, fără citate, timpuri potrivite, ton neutru): 4 p.
• Redactarea rezumatului: 8 puncte
  • coerență: 1 p;
  • claritate: 1 p;
  • vocabular adecvat: 1 p;
  • corectitudine gramaticală: 1 p;
  • ortografie: 1 p;
  • punctuație: 1 p;
  • lizibilitate: 1 p;
  • încadrare în limita de 100 – 150 de cuvinte: 1 p.

• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

---

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

În curte apăruse în zilele următoare un cățel maidanez găsit repede de Sada prin vecine, chiar de la prima întrebare. În vreme ce Octavian era la Atelierele CFR, pierzând, după părerea Corneliei, toată distracția, spălară cățelul la cișmea, îl uscară într-un prosop care rămase al lui și Sada îl pudră apoi cu praf împotriva puricilor.

— Cum pudrez eu plăcintele, observă fetița.

— Să nu pui mâna pe el până mâine! îi pusese Sada în vedere, aplecându-se până sub nasul ei, vârându-i în față degetul arătător pe care-l scutura cu seriozitate, astfel încât Cornelia să înțeleagă că nu era de glumă.

Fetița îl plimbase tot restul zilei prin curtea de la Dunăre, printre cotețele găinilor din spatele casei și pe sub piersicii sălbatici dinspre strada Portului 2, mergând ea înainte și cățelul pe urmele pașilor ei. […]

Octavian încropi un coteț mare, mai degrabă pentru câinele în care urma să se preschimbe când avea să crească decât pentru mogâldeața aceea cafenie cu șosete albe, nedezlipită de picioarele Corneliei. Cățelul primi numele de Zmeu și două castroane vechi de tablă, unul pentru apă și celălalt pentru mâncare, iar în coteț Cornelia îi strecură un capăt de preș deșirat ca să-i țină de cald și o pereche de șosete vechi de-ale lui Octavian, făcute ghem și legate cu sfoară, ca să aibă cu ce să se joace.

— Bunica Simina a avut odată o iapă pe care o chema Zmeoaica, mi-a povestit despre ea că era iute ca vântul și foarte deșteaptă, explicase Cornelia numele cățelului.

Noaptea, când colțul mahalalei se cufundase în întuneric și era atât de liniște, încât se auzea fâșâitul Dunării, Zmeu începuse să plângă și să schelălăie sfâșietor, cuprins pesemne de frică, de dorul după mama lui ori numai de plictiseală. Cornelia se strecurase din patul înalt și pornise lipăind în picioarele goale afară din odaia ei, străbătuse sufrageria de pe peretele căreia neamurile priveau toată întâmplarea din fotografii înrămate, ieșise în marchiză* și de acolo privise o vreme în inima întunericului, încercând să deslușească silueta cățelului. Nu se zărea nimic.

Fetița merse atunci în odaia Sadei și a lui Octavian, deschizând ușa încetișor și pășind pe vârfuri peste covoarele de iută. De sub plapuma făcută chiar de Sada și învelită în cearșafuri cu colțurei cusuți tot de ea, Octavian sforăia cu bunătate. Sub privirile neclintite ale Corneliei, Sada tresări deodată și se ridică în capul oaselor, încercând să vadă prin întunericul din odaie.

— Ce-i, mamă? întrebă ea șoptit, descoperind fetița. Ți-e rău?

— Plânge Zmeu, răspunse tot în șoaptă Cornelia.

— Așa fac ei, mamă, când sunt mici. Toți fac așa. Hai să te culci la loc.

— Să-l băgăm în casă, propuse fetița.

— În casă? ezitase Sada, privind spre muntele acoperit cu plapuma.

Pentru că nu putuse culca fata cu niciun chip, Sada își acoperise umerii cu un șal, ieșise afară, cotrobăise îndelung cu mâna prin cotețul prea mare, pentru că Zmeu se speriase și se ascunsese într-un colț, și-l trăsese afară de o ureche. La vederea fetiței, Zmeu prinse a da din coada de un deget cu toată puterea bucuriei lui de pui. Sada îi meșteri un loc de dormit într-o cutie veche de carton pe care o așeză în marchiză. A doua zi dimineață, cutia se afla în camera Corneliei, iar pe Zmeu îl alergară mai bine de un ceas prin toată casa, adunând covoarele pe urmele lor, în încercarea de a-l scoate afară, în curte.

Domnia lui Zmeu pe strada Duminicii ținu trei zile. În cea de-a treia, pe când Sada încălzea talpa de călcat rufe pe marginea plitei, cu un munte de cearșafuri și cămăși culese de pe culme alături, fetița o privi cu seriozitate și spuse:

— Ne trebuie o pisică.

— Sada, nu putem aduce mâț, spusese Octavian seara, atunci când se întorsese acasă și primise vestea. Tu știi bine că strănut și mi se înroșesc ochii de la mâț.

După ce-i rostea numele, Octavian își dregea glasul, iar cuvintele care urmau după această pauză aveau mai multă greutate. Împotrivirea lui nu i se păruse întemeiată Corneliei, așa că în zilele următoare apăru un pisoi găsit de Sada tot prin vecine, iar Octavian își petrecu ani buni strănutând și frecându-și din când în când ochii. Ca să-i răsplătească această generozitate, fetița îl anunță că el era cel care avea să pună numele pisicii.

— Trebuie să se potrivească cu numele lui Zmeu, spusese Cornelia. Ai de ales dintre Aurelia, Cleopatra, Emilia și Iolanda.

— Astea nu sunt nume de mâțe, îi răspunsese Octavian cu blândețe.

(Simona Antonescu, În umbra ei)

* marchiză – încăpere cu numeroase geamuri, așezată la intrarea unei case

---

Textul 2

Pe Exa mi-au dat-o niște prieteni care s-au trezit cu ea într-o dimineață în fața porții. Au vrut s-o ia la ei, dar cum aveau deja doi câini, n-a fost chip.

Eu aveam doar o pisică. Când a văzut-o pe Exa, Bope s-a înfoiat ca un arici și i-a tras o pereche de gheare peste bot. Exa a fugit chelălăind să-și găsească un cotlon unde să se pitească. Nu era la ea acasă. Cu timpul, cei doi s-au obișnuit unul cu celălalt. Au ajuns adică să considere că celălalt nu există. Uneori se mai încrucișează pe scări și au un scurt moment de ezitare, apoi trec mai departe, fiecare pe drumul lui. Nu m-ar mira dacă la un moment dat ar trece unul printr-altul, ca în filmele cu fantome.

Pofta de citit a Exăi am descoperit-o când am încercat să o scot în lesă la plimbare. Dacă veți vedea vreodată pe stradă un om tras în zigzag de un câine, să știți că acela sunt eu. De cum deschid poarta, Exa își proptește nasul în pământ și o ia din loc, cu mine cu tot. Seamănă întrucâtva cu cercetătorii care scanează terenul cu un detector de metale. Numai că scanează frenetic*, cu schimbări de direcție imprevizibile și cu opriri și porniri la fel de neașteptate. Exa citește marele tom* de mirosuri al străzii […].

Credeam în schimb că Bope e analfabetă. Asta probabil pentru că m-am lăsat pradă prejudecății că pisicile nu trebuie scoase la plimbare. Pentru Bope strada e oricum împărăția ei. Iese când vrea, revine când vrea. Mușcă – atunci când vrei să o mângâi, de pildă – dar nu latră, așa că trecătorii nu-și fac griji din partea ei. Din când în când, venind către casă, o mai văd hălăduind prin fața porții. O strig, mă privește nedumerită – Cine ești? Ce vrei? – și-mi întoarce spatele, văzându-și mai departe de plictiseala ei.

Și totuși, mai deunăzi, mi-am dat seama că și Bope e cititoare. […] S-a întâmplat să ies un pic la soare, în curte, și mi-au căzut ochii pe Bope, care își făcea rondul printre răsaduri*. Am rămas fascinat, contemplând-o.

Întâi de toate, pentru că se mișca cu grija unui expert care răsfoiește, cu mănuși în mâini, un manuscris prețios și delicat. Și, probabil, era vorba despre un op scris într-o limbă rară și complicată, pentru că Bope încerca să descifreze textul grădinii cu o lentoare pe care Exa n-ar înțelege-o niciodată. […]

Hotărât lucru, și Bope citește. Numai că ea, spre deosebire de Exa, e o maestră a relecturii.

(Liviu Papadima, „Pisica mea în sala de lectură”, în Dilema veche nr. 689/2017)

* frenetic – energic, înflăcărat
* tom – op, volum
* răsad – plantă tânără

---

A.

1. Notează, din textul 1, denumirea a două obiecte din interiorul casei lui Octavian. (2 puncte)

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. (2 puncte)
   Zmeu primește ca jucărie
   a) două castroane.
   b) niște oase de pluș.
   c) o cutie de carton.
   d) un ghem din șosete.
   Răspunsul corect: $\square$

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. (2 puncte)
   Când Exa este adusă prima dată acasă, Bope se arată
   a) curioasă.
   b) dușmănoasă.
   c) indiferentă.
   d) prietenoasă.
   Răspunsul corect: $\square$

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. (2 puncte)
   Exa străbate strada
   a) cu mișcări previzibile și lente.
   b) cu timiditatea unui arici speriat.
   c) foarte liniștită, fără nicio grabă.
   d) mișcându-se brusc, în zigzag.
   Răspunsul corect: $\square$

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte. (6 puncte)

Textul 1

Enunțul	Adevărat	Fals
Zmeu mănâncă plăcinte pudrate cu zahăr.
Nimeni nu poate dormi în casă din pricina lui Zmeu, care latră necontenit.
Cea care aduce acasă puiul de pisică este Sada.

Textul 2

Enunțul	Adevărat	Fals
Exa este un câine, iar Bope este o pisică.
Ca să poată împărți același spațiu, Exa și Bope se împrietenesc.
Exa și Bope cunosc lumea din jurul lor, folosindu-se de simțuri.

6. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului Sada, identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă: (6 puncte)
   „— Ce-i, mamă? întrebă ea șoptit, descoperind fetița. Ți-e rău?
   — Plânge Zmeu, răspunse tot în șoaptă Cornelia.
   — Așa fac ei, mamă, când sunt mici. Toți fac așa. Hai să te culci la loc.
   — Să-l băgăm în casă, propuse fetița.
   — În casă? ezitase Sada, privind spre muntele acoperit cu plapuma.
   Pentru că nu putuse culca fata cu niciun chip, Sada își acoperise umerii cu un șal, ieșise afară, cotrobăise îndelung cu mâna prin cotețul prea mare, pentru că Zmeu se speriase și se ascunsese într-un colț, și-l trăsese afară de o ureche.”

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. (6 puncte)

8. Crezi că există mai multe feluri de a descifra lumea în care trăim? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2. (6 puncte)

9. Asociază fragmentul din opera literară „În umbra ei” de Simona Antonescu cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. (6 puncte)

---

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. (2 puncte)
   În enunțul „În cea de-a treia, pe când Sada încălzea talpa de călcat rufe pe marginea plitei, cu un munte de cearșafuri și cămăși culese de pe culme alături, fetița o privi cu seriozitate” există:
   a) patru diftongi și două hiaturi.
   b) cinci diftongi și un hiat.
   c) șase diftongi și două hiaturi.
   d) șapte diftongi și un hiat.
   Răspunsul corect: $\square$

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. (2 puncte)
   Seria care cuprinde doar cuvinte derivate cu sufix diminutival este:
   a) „acasă”, „dinspre”.
   b) „blândețe”, „pisoi”.
   c) „fetița”, „încetișor”.
   d) „găinilor”, „glasul”.
   Răspunsul corect: $\square$

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. (2 puncte)
   Cuvintele subliniate în enunțurile: „Pentru Bope strada e oricum împărăția ei” și „Bope încerca să descifreze textul grădinii cu o lentoare pe care Exa n-ar înțelege-o niciodată.” sunt utilizate, în ordine, cu:
   a) sens figurat, sens figurat.
   b) sens figurat, sens propriu.
   c) sens propriu, sens figurat.
   d) sens propriu, sens propriu.
   Răspunsul corect: $\square$

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. (2 puncte)
   Sensul secvenței subliniate în enunțul „Bunica Simina a avut odată o iapă pe care o chema Zmeoaica, mi-a povestit despre ea că era iute ca vântul și foarte deșteaptă” este:
   a) înceată.
   b) liniștită.
   c) rapidă.
   d) picantă.
   Răspunsul corect: $\square$

5. Scrie forma de perfect simplu a verbelor aflate la timpul mai-mult-ca-perfect din fragmentul următor, păstrând numărul și persoana: „— Sada, nu putem aduce mâț, spusese Octavian seara, atunci când se întorsese acasă și primise vestea.” (6 puncte)

Verbul la timpul mai-mult-ca-perfect	Verbul la timpul perfect simplu

6. Alcătuiește un enunț asertiv, în care pronumele demonstrativ de apropiere „aceasta” să aibă funcția sintactică de subiect (1), și un enunț imperativ, în care adverbul de mod „bine” să fie la gradul superlativ absolut de superioritate (2). (6 puncte)

7. Construiește câte o frază în care propoziția „cum pudrez eu plăcintele” să fie (1) propoziție subordonată completivă directă și (2) propoziție subordonată atributivă. (6 puncte)

8. Transcrie, în spațiile libere, forma corectă a cuvintelor subliniate în următorul enunț, reprezentând mesajul organizatorului unei expoziții. (6 puncte)
   <u>Bineînțeles / Bine înțeles</u> (1) că, dacă voi <u>ați reuși / a-ți reuși</u> (2) să faceți câteva fotografii cu niște delfini <u>albaștri / albaștrii</u> (3) care <u>înoată / înnoată</u> (4) în mare, veți putea participa la deschiderea expoziției <u>dedicată / dedicate</u> (5), anul acesta, <u>fințelor / ființelor</u> (6) necuvântătoare.

_____________________________ (1) că, dacă voi ___________________________ (2) să faceți câteva fotografii cu niște delfini _________________________ (3) care _______________________ (4) în mare, veți putea participa la deschiderea expoziției _________________________________ (5), anul acesta, __________________________ (6) necuvântătoare.

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie, în 100 – 150 de cuvinte, rezumatul textului 1.

Punctajul pentru rezumat se acordă astfel:

• conținutul rezumatului – 12 puncte;
• redactarea rezumatului – 8 puncte (coerența textului – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct; încadrarea în limita de cuvinte – 1 punct).

Notă! Rezumatul nu va fi precedat de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care rezumatul are minimum 100 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.