Evaluare Națională 2024, limba și literatura română: subiect de rezervă

Subiectul I, A.

1)

• Răspuns posibil: „luna”, „păpușoii” (sau: „cerul”, „nori”, „vânturi”, „frunze”, „stele”).
• Punctaj: 2 x 1p = 2 puncte. Nu este necesară formularea în enunț.

2)

• Răspuns corect: b)
• Explicație: În strofa a treia se menționează: „Iar vântul poartă-n trâmbe miresme-mbietoare / De lapte proaspăt muls și proaspăt fiert.”
• Punctaj: 2 puncte.

3)

• Răspuns corect: a)
• Explicație: În textul 2 se afirmă: „sau în timpul copilăriei, la Săvârșin – despre dubașii de la Săvârșin găsiți o grămadă de articole online. Sunetul dubelor pe văi nu poate fi egalat...”
• Punctaj: 2 puncte.

4)

• Răspuns corect: c)
• Explicație: În textul 2 se precizează: „Din 2016, după ce m-am întors de la Londra, am ajuns să trăiesc la munte...”
• Punctaj: 2 puncte.

5)

• Textul 1:

  • Peisajul rural prezentat este observat într-o seară: Adevărat („sub vraja înserării”, „cer de seară”)
  • De la câmp, căruțele se întorc în sat încărcate: Adevărat („Trăgând la care pline merg lung pe drumuri boii”)
  • Deasupra satului răsare luna plină: Fals („Spre luna încruntată, lipsită de un sfert”)

• Textul 2:

  • Autorul are convingerea că un copil trebuie să crească la țară: Adevărat („Dacă natura ar fi scris câteva recomandări pe certificatul de părinte, cu siguranță asta ar fi fost una dintre ele: să crească la țară!”)
  • Andy Hertz și-a petrecut toate sărbătorile doar la sat: Fals (Textul menționează: „De cele mai multe ori am petrecut Crăciunul la țară...”, deci nu pe toate)
  • Unii dintre cei care se mută la țară formează o comunitate pe Facebook: Adevărat („grupul Facebook care a adunat 250.000 de membri”)

• Punctaj: 6 x 1p = 6 puncte.

6)

• Răspuns:
  Rima poeziei este încrucișată (înserării – mării, șofran – Bărăgan).
  Măsura primului vers este de 14 silabe (Par ca-se-le pa-la-te sub vra-ja-n-se-ră-rii = 14 silabe).
• Punctaj:
  • Precizarea rimei: 2p
  • Precizarea măsurii primului vers: 2p
  • Norme de exprimare, punctuație, ortografie: 1p
  • Respectarea numărului de enunțuri (1–2 enunțuri): 1p
  • Total: 6 puncte.

7)

• Răspuns model:
  Un element de conținut comun celor două texte este viața în mediul rural / satul. În textul liric „Toamna” de Nicolae Labiș este descrisă atmosfera plină de rodnicie și de tihnă a satului în amurg: „Ogrăzile arată cu toate în afară / Belșugul lor tăcut”. În textul semnat de Andy Hertz, satul este spațiul cald și primitor al copilăriei și al regăsirii liniștii interioare: „Aici, la munte, când merg singur pe drum știu că nu sunt singur. Mă văd sătenii și mă invită în casele lor.”
• Punctaj:
  • Precizarea elementului comun: 2p
  • Prezentarea adecvată prin valorificarea câte unei secvențe din fiecare text: 2 x 1p = 2p
  • Limba și ortografia (0–1 greșeli): 1p
  • Respectarea numărului minim de cuvinte (minimum 30 de cuvinte): 1p
  • Total: 6 puncte.

8)

• Răspuns model:
  Consider că viața la sat este mai plăcută decât viața la oraș, deoarece oferă libertate, liniște și o strânsă legătură cu natura și cu oamenii. Așa cum reiese din textul lui Andy Hertz, la sat există o adevărată comunitate în care oamenii se ajută necondiționat și se apropie cu generozitate: „Mă văd sătenii și mă invită în casele lor”. Spre deosebire de oraș, unde viața poate deveni aglomerată și însingurată – „mergeam pe stradă printre mii de oameni și eram singur” –, satul oferă un ritm de viață echilibrat și un mediu ideal pentru creșterea armonioasă a copiilor.
• Punctaj:
  • Menționarea răspunsului: 1p
  • Motivare adecvată: 1p
  • Valorificarea textului indicat: 2p
  • Norme de redactare: 1p
  • Încadrarea în limita de 50–100 de cuvinte: 1p
  • Total: 6 puncte.

9)

• Răspuns model:
  Opera literară „Toamna” de Nicolae Labiș poate fi asociată cu poezia „Emoție de toamnă” de Nichita Stănescu (sau „Oaspeții primăverii” de Vasile Alecsandri), ambele având ca valoare comună fascinația în fața transformărilor naturii și a scurgerii timpului.
  În textul lui Nicolae Labiș, sosirea toamnei este întâmpinată cu admirație pentru roadele pământului și pentru culorile spectaculoase ale amurgului: „Și norii le mângâie cu palme de șofran”. În poezia „Emoție de toamnă” de Nichita Stănescu, toamna aduce o metamorfoză afectivă la fel de profundă, marcată prin versul: „A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva”, ilustrând legătura strânsă dintre natură și stările sufletești.
• Punctaj:
  • Numirea valorii: 1p
  • Precizarea titlului și a autorului celuilalt text: 1p
  • Prezentarea valorii comune prin referire la secvențe: 2p
  • Norme de redactare: 1p
  • Încadrarea în limita de 50–100 de cuvinte: 1p
  • Total: 6 puncte.

---

Subiectul I, B.

1)

• Răspuns corect: b)
• Explicație:
  • „mângâie”: [mân - gâ - ie] are diftongul „ie”;
  • „dealurile”: [dea - lu - ri - le] are diftongul „ea”.
    (În a: „vă-i-lor” are hiat; în c: „cre-ea-ză” are diftong, dar „să-ni-i-le” are hiat; în d: „Cră-ciun” are diftong, „con-ce-diu” are diftong doar dacă se consideră semivocala finală, însă seria clară acceptată de barem este b).
• Punctaj: 2 puncte.

2)

• Răspuns corect: c)
• Explicație:
  • „copilăriei” provine de la „copil” + sufixul „-ărie”;
  • „sătenii” provine de la „sat” + sufixul „-ean” (la plural: „-eni”).
• Punctaj: 2 puncte.

3)

• Răspuns corect: d)
• Explicație: Antonimul pentru „echilibrată” este „haotică”, iar pentru „fericit” este „trist”.
• Punctaj: 2 puncte.

4)

• Răspuns corect: d)
• Explicație: Expresia „a avea la îndemână” înseamnă „a avea la dispoziție”.
• Punctaj: 2 puncte.

5)

• Răspuns:
  • „ar fi fost” / „ar fi scris” – modul condițional-optativ (timpul perfect)
  • „(nu) vreau” / „știe” – modul indicativ (timpul prezent)
  • „să știu” – modul conjunctiv (timpul prezent)
• Punctaj:
  • Selectarea corectă a trei verbe la moduri diferite: 3 x 1p = 3 puncte
  • Precizarea corectă a modurilor: 3 x 1p = 3 puncte
  • Total: 6 puncte.

6)

• Răspuns:
  • (1) Propoziție negativă cu pronume personal, persoana I, singular, cu funcția sintactică de atribut:
    Exemplu: Părerea despre mine nu contează. / Pachetul de la mine nu a sosit.
  • (2) Enunț imperativ cu substantivul „bunică” în cazul acuzativ:
    Exemplu: Sun-o pe bunica! / Caut-o pe bunică la telefon!
• Punctaj:
  • Alcătuirea fiecărui tip de enunț: 2 x 1p = 2p
  • Respectarea funcției sintactice de atribut: 1p
  • Respectarea cazului acuzativ: 1p
  • Corectitudine ortografică și de punctuație: 2 x 1p = 2p
  • Total: 6 puncte.

7)

• Răspuns:
  • Fraza dată: „${}^1$Dacă viața mea de acum se datorează dealurilor și văilor ${}^2$pe care mi-am tocit călcâiele la un moment dat, ${}^3$nu știu.”
  • Propozițiile subordonate sunt:
    1. „Dacă viața mea de acum se datorează dealurilor și văilor” – propoziție subordonată completivă directă (determină verbul regentei: nu știu ce?).
    2. „pe care mi-am tocit călcâiele la un moment dat” – propoziție subordonată atributivă (determină substantivele dealurilor și văilor).
• Punctaj:
  • Transcrierea celor două propoziții: 2 x 1p = 2p
  • Precizarea felului fiecărei subordonate: 2 x 2p = 4p
  • Total: 6 puncte.

8)

• Formele corecte:
  (1) noștri
  (2) livezii
  (3) a creat
  (4) raporturi
  (5) ideea
  (6) ai cărei
• Punctaj: 6 x 1p = 6 puncte.

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Planul compunerii:

1. Introducere: Menționarea temei (natura, satul românesc surprins în anotimpul toamna) și precizarea mesajului poetic (armonia, rodnicia și liniștea atemporală a lumii rurale în prag de toamnă).
2. Dezvoltare:
   • Menționarea a cel puțin patru elemente din peisajul descris: cerul de Bărăgan, păpușoii (porumbul), boii trăgând la care pline, focurile de frunze, luna, ogradele pline de belșug.
   • Identificarea și interpretarea a două figuri de stil diferite:
     • Metafora/personificarea „norii le mângâie cu palme de șofran” sugerează căldura cromatică a amurgului de toamnă și ocrotirea naturii asupra așezării umane;
     • Comparația „Par casele palate sub vraja înserării” transfigurează spațiul rustic într-un tărâm miraculos, feeric.
   • Prezentarea sentimentului dominant transmis de eul liric (admirația, liniștea sufletească, pacea contemplativă în fața belșugului toamnei).
3. Concluzie: Sintetizarea ideii că toamna este anotimpul împlinirii și al armoniei cosmice cu lumea rurală.

Text model (compunere):

Poezia „Toamna” de Nicolae Labiș are ca temă natura și lumea satului tradițional, surprinse în momentul rodniciei și al tihnei autumnale. Mesajul operei conturează o atmosferă feerică, de împlinire și echilibru, în care peisajul rustic capătă valențe magice sub lumina înserării.

Tabloul liric este construit prin intermediul unor imagini artistice sugestive, fiind evidențiate numeroase elemente ale peisajului: cerul adânc de Bărăgan, păpușoii care își saltă tuiurile în vânt, boii ce trag la care pline și focurile de frunze ce ard sub privirea lunii. Toate aceste componente alcătuiesc un spațiu al abundenței și al muncii împlinite, ogrăzile dezvăluind „belșugul lor tăcut”.

Expresivitatea textului este susținută de figuri de stil remarcabile. Comparația inițială „Par casele palate sub vraja înserării” transfigurează gospodăriile simple într-un spațiu nobil și fermecat, conferind satului o aură de poveste. De asemenea, personificarea cromatică „norii le mângâie cu palme de șofran” aduce o notă de căldură și tandrețe, nuanța galbenă a toamnei învăluind protector întregul decor rural.

Sentimentul dominant exprimat în poezie este cel de pace sufletească, admirație și venerație în fața naturii generoase. Eul liric contemplă cu bucurie această liniște cosmică, transformând amurgul de toamnă într-un imn închinat vieții simple și rodnice.

(Aproximativ 190 de cuvinte)

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Par casele palate sub vraja înserării
Și norii le mângâie cu palme de șofran*.
Și nu-i mai larg și pașnic nici însuși cerul mării
Decât acest cer veșted și-adânc, de Bărăgan.

Își saltă roșii tuiuri* în vânturi păpușoii*
Mișcând sub adiere aripe de strujeni*;
Trăgând la care pline merg lung pe drumuri boii
Pe lângă negre garduri mâncate de licheni.

Cresc focuri mari de frunze cu scânteieri ușoare
Spre luna încruntată, lipsită de un sfert,
Iar vântul poartă-n trâmbe* miresme-mbietoare
De lapte proaspăt muls și proaspăt fiert.

Albastrul cer de seară se despletește-n vară
Și bumbi* de stele roșii la geamuri se aprind,
Ogrăzile arată cu toate în afară
Belșugul lor tăcut ce îl cuprind.

(Nicolae Labiș, Toamna)

* șofran – condiment ce colorează puternic în galben
* tui – steag turcesc ornat cu cozi de cal
* păpușoi – porumb
* strujan – tulpina porumbului, cu tot cu frunze
* trâmbă – vârtej
* bumb – nasture rotund

---

Textul 2

Am crescut la casă, în comuna Săvârșin din județul Arad, copilărind pe dealuri și pe văi, până când viața m-a dus la oraș. Dar până atunci, mi-am construit colibe, am distrus vreo cinci biciclete, m-am lovit, m-am pierdut în pădure, am fost mușcat de cal și câte n-au mai fost. Din 2016, după ce m-am întors de la Londra, am ajuns să trăiesc la munte și să fiu liber, iar asta pentru mine înseamnă mult. Dacă viața mea de acum se datorează dealurilor și văilor pe care mi-am tocit călcâiele la un moment dat, nu știu. Dar știu că dealurile nu cresc în spatele blocului și văile nu curg la robinet. Liftul nu e bicicletă. Casa scării nu e curte. Și câinele din desene animate nu e câine.

Cum ar fi fost la oraș? Nu vreau să știu. Și nu știe nici fetița mea. Dacă natura ar fi scris câteva recomandări pe certificatul de părinte, cu siguranță asta ar fi fost una dintre ele: să crească la țară!

În Londra, unde am locuit șase ani, mergeam pe stradă printre mii de oameni și eram singur. Aici, la munte, când merg singur pe drum știu că nu sunt singur. Mă văd sătenii și mă invită în casele lor. Mă trezesc adesea cu câte o farfurie de ciorbă în față, chiar dacă destinația mea e cu totul alta. Și asta nu se întâmplă doar de sărbători, ci tot timpul.

Cu toate acestea, Crăciunul e frumos oriunde ai fi, dacă ai oameni dragi în preajmă, pentru că e mai degrabă o stare de spirit, un moment magic al întâlnirii, al iertării, al prieteniei. Și aș vrea să spun că este cea mai minunată perioadă din an, datorită colindătorilor care încă mai vin la uși cântând, datorită aerului de sărbătoare, mirosului de prăjituri, zăpezii și, mai ales, datorită rudelor și prietenilor, dar, de fapt, fiecare perioadă din an are farmecul ei la țară. Primăvara este la fel de frumoasă, odată ce aduce cu ea o resetare a vieții omului, an de an. Vara, care ne lipsește multe luni de zile, e timpul în care consumăm cea mai mare parte din energie, pentru că la țară nu ai concediu, ci profiți de timpul bun ca să îți faci lucrările mari din gospodărie, iar sentimentul de concediu e prezent în fiecare zi, chiar dacă lucrezi. Toamna cu roadele și culorile pe care ni le dăruiește își are rolul ei într-o viață echilibrată de la țară. Așa că nu, iarna nu este cel mai fericit anotimp, ci este unul la fel de fericit.

Aici, acasă, la munte, Crăciunul parcă începe mai repede. Am împodobit un brad deja de la începutul lunii și vom pune podoabe pe cei replantați pe terenul casei – pentru că noi nu aruncăm brazi. Însă nu contează așa de mult ce e pe masă sau cât de mare e bradul împodobit lângă masă, ci contează mai mult cine vine la masă. Familia, prietenii și vecinii care apar colindând prin zăpadă, ei fac ca sărbătorile să fie Sărbători. De cele mai multe ori am petrecut Crăciunul la țară, fie în Apuseni, în ultimii ani, fie la Ghilad, în Banat, la rude, sau în timpul copilăriei, la Săvârșin – despre dubașii de la Săvârșin găsiți o grămadă de articole online. Sunetul dubelor pe văi nu poate fi egalat, parcă le și aud acum, nici nu e nevoie să închid ochii. Am avut o copilărie plină și îmi amintesc de iernile în Săvârșinul acoperit de zăpadă, când zilele își întindeau orele în întunericul nopții și încă ne dădeam drumul cu săniile de pe deal. Poate faptul că eram copil, poate sunetul dubelor, poate prăjiturile mamei… poate că toate la un loc îmi răscolesc sufletul și îmi aduc aminte mereu și mereu de vremea copilăriei în timpul sărbătorilor. Astfel de amintiri vreau să dăruiesc fetiței mele care crește la munte.

Așadar, nu pot face comparație între Crăciunul petrecut la sat și cel de la oraș, însă eu cred că sunt norocos să petrec sărbătorile la țară. Chiar acum, în liniștea satului, ne bucurăm de zăpada care deja a acoperit, aparent, o lume întreagă. De ce e frumos la sat? La sat, oamenii se ajută. La oraș, mulți vecini nu se cunosc între ei. Uneori îi desparte doar un perete, dar nu își cunosc numele. [...]

Orașul oferă diverse oportunități, dar în zilele noastre o fugă până la oraș nu mai înseamnă mare lucru. Pe vremuri își pregătea omul traista și carul pentru un lung drum de câțiva kilometri. Astăzi te sui pur și simplu în mașină, în vârf de munte, și îți duci copilul la teatru de păpuși la oraș. Mă bucur să văd că multe dintre tradițiile și obiceiurile românești sunt mai popularizate ca oricând. Când eram copil n-am văzut sau auzit atâtea despre ele ca acum.

Nu am la îndemână statistici, dar am postările membrilor din comunitatea Mutat la țară – Viața fără ceas, grupul Facebook care a adunat 250.000 de membri în câțiva ani. Sigur, viața la țară are avantaje și dezavantaje, așa cum e peste tot în lume. Aici, pe Pământ, nu trăim în paradis, ci într-un cerc al binelui și al răului. Dar ceea ce văd, ceea ce citesc, ceea ce ascult și ceea ce trăiesc, la un loc, îmi creează un sentiment de bine cu privire la viața în mediul rural.

(Andy Hertz, „Stresul sărbătorilor. Mutat la țară”, în Dilema Veche, nr. 976/2022)

* dubă – (aici) tobă

---

A.

1. Notează, din textul 1, doi termeni care fac parte din câmpul lexical al naturii. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
   În sat miroase a
   a) frunze.
   b) lapte.
   c) păpușoi.
   d) șofran.
   2 puncte

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
   O tradiție de Crăciun specifică zonei Săvârșin este
   a) colindatul dubașilor.
   b) gătirea prăjiturilor.
   c) împodobirea brazilor.
   d) mersul la teatru.
   2 puncte

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
   În 2016, autorul se întoarce
   a) din Banat.
   b) de la Săvârșin.
   c) de la Londra.
   d) de la Ghilad.
   2 puncte

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

   Textul 1

   Enunțul	Adevărat	Fals
   Peisajul rural prezentat este observat într-o seară.
   De la câmp, căruțele se întorc în sat încărcate.
   Deasupra satului răsare luna plină.

   Textul 2

   Enunțul	Adevărat	Fals
   Autorul are convingerea că un copil trebuie să crească la țară.
   Andy Hertz și-a petrecut toate sărbătorile doar la sat.
   Unii dintre cei care se mută la țară formează o comunitate pe Facebook.

6. Precizează, în unu – două enunțuri, rima poeziei și măsura primului vers. 6 puncte

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

8. Crezi că viața la sat este mai plăcută decât viața la oraș? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte

9. Asociază opera literară „Toamna” de Nicolae Labiș cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

---

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
   Conțin diftong ambele cuvinte din seria:
   a) „văilor”, „tradițiile”.
   b) „mângâie”, „dealurile”.
   c) „creează”, „săniile”.
   d) „Crăciunul”, „concediu”.
   2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
   Seria care cuprinde doar cuvinte derivate cu sufix este:
   a) „binelui”, „dezavantaje”.
   b) „câțiva”, „colindătorilor”.
   c) „copilăriei”, „sătenii”.
   d) „ultimii”, „frumoasă”.
   2 puncte

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
   Antonimele cuvintelor subliniate în secvența „Toamna cu roadele și culorile pe care ni le dăruiește își are rolul ei într-o viață echilibrată de la țară. Așa că nu, iarna nu este cel mai fericit anotimp, ci este unul la fel de fericit.” se regăsesc, în ordine, în seria:
   a) strictă, luminos.
   b) riguroasă, supărat.
   c) ordonată, bucuros.
   d) haotică, trist.
   2 puncte

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
   Sensul secvenței subliniate în enunțul „Nu am la îndemână statistici, dar am postările membrilor din comunitatea” este:
   a) nu stric rânduiala.
   b) nu prezint asemănări.
   c) nu am pus mâna pe.
   d) nu am la dispoziție.
   2 puncte

5. Selectează, din fragmentul următor, trei verbe la moduri diferite, pe care le vei preciza: „Cum ar fi fost la oraș? Nu vreau să știu. Și nu știe nici fetița mea. Dacă natura ar fi scris câteva recomandări pe certificatul de părinte, cu siguranță asta ar fi fost una dintre ele”. 6 puncte

6. Alcătuiește o propoziție negativă, în care pronumele personal, la persoana I, numărul singular să aibă funcția sintactică de atribut (1), și un enunț imperativ, în care substantivul „bunică” să fie în cazul acuzativ (2). 6 puncte

7. Transcrie propozițiile subordonate din fraza următoare, precizând felul acestora: „Dacă viața mea de acum se datorează dealurilor și văilor pe care mi-am tocit călcâiele la un moment dat, nu știu.”. 6 puncte

8. Scrie, în spațiile libere, forma corectă a cuvintelor subliniate în următorul enunț. 6 puncte
   Invitarea vecinilor noștri / noștrii (1) la picnicul din mijlocul livezii / livadei (2) a creat / a creeat (3) imediat raporturi / rapoarte (4) de prietenie, iar ideea / idea (5), ai cărei / a cărei (6) inițiatori suntem noi, s-a dovedit foarte bună.

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie un text de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți mesajul/o semnificație a textului Toamna de Nicolae Labiș.

În redactarea textului:

• vei preciza mesajul/o semnificație a textului, prin referire la temă;
• vei menționa patru elemente ale peisajului descris;
• vei interpreta două figuri de stil diferite, relevante pentru mesaj/semnificație;
• vei prezenta o emoție exprimată/un sentiment exprimat în textul poetic.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

• conținutul compunerii – 12 puncte;
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.