Evaluare Națională 2025, limba și literatura română: examen oficial (sesiunea iunie)

Subiectul I

A.

1. Identificarea localităților menționate în textul 1
   Răspuns posibil: Tulcea, Salonic (se acceptă oricare două dintre: Tulcea, Stambul, Salonic, Pireu).
   Punctaj conform barem: 2 puncte ($2\times 1\text{ p.}$).

2. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect
   Răspuns: b. dulgher
   Explicație: În textul 1, Ieremia afirmă: „Sunt marangoz, domnule [...] Doi ani am fost dulgher pe un caic turcesc...”, iar nota de subsol explică faptul că marangoz înseamnă dulgher pe o navă.
   Punctaj conform barem: 2 puncte.

3. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect
   Răspuns: c. nouăsprezece persoane
   Explicație: În textul 2 se precizează expres: „La această expediție au luat parte nouăsprezece persoane.”
   Punctaj conform barem: 2 puncte.

4. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect
   Răspuns: c. microscopul
   Explicație: În ultimul alineat al textului 2, autorul precizează: „și chiar microscopul meu fusese înșurubat pe masa din laborator.”
   Punctaj conform barem: 2 puncte.

5. Stabilirea valorii de adevăr a enunțurilor (Adevărat / Fals)
   Tabel completat:

   Textul 1

   • Anton Lupan și Ieremia fac cunoștință pe un vapor. — Fals (se întâlnesc în marginea maidanului, într-un târg).
   • Ieremia mărturisește că nu știe carte deloc. — Fals (spune că știe „taman cât trebuie ca să nu zică lumea că-s prea prost”).
   • Anton Lupan ajunge să îl aprecieze pe Ieremia pentru experiența lui. — Adevărat („Omul era chiar mai încercat decât bănuise el. Se cuvenea să nu-l mai scape din mâini...”).

   Textul 2

   • Belgica străbate Oceanul Atlantic fără grabă. — Adevărat („Această distanță enormă a fost parcursă de Belgica fără să se zorească...”).
   • Scopul expediției este de a atinge cu orice preț Polul Sud. — Fals („Ținta expediției nu era să atingă cu orice preț Polul Sud, în paguba observațiilor științifice.”).
   • Corabia pleacă din golful San Juan în 13 ianuarie 1898. — Adevărat („când părăsirăm golful San Juan din Pământul Statelor”).

   Punctaj conform barem: 6 puncte ($6\times 1\text{ p.}$).

6. Trăsătura personajului, mijlocul de caracterizare și secvența ilustrativă
   Răspuns model (în două enunțuri):
   În fragmentul citat, Ieremia are drept trăsătură fizică înălțimea impresionantă, evidențiată prin caracterizare directă realizată de către narator. Această trăsătură este ilustrată de secvența: „Omul de lângă el, înalt din cale afară, să fi zis că-i deșirat dacă n-ar fi fost destul de spătos”.
   Punctaj conform barem (6 puncte):

   • precizarea trăsăturii: 2 p.;
   • precizarea mijlocului de caracterizare: 1 p.;
   • ilustrarea cu secvență: 1 p.;
   • ortografie și punctuație (0-1 greșeli): 1 p.;
   • încadrarea în limita cerută (1-3 enunțuri): 1 p.

7. Elementul de conținut comun celor două texte (minimum 30 de cuvinte)
   Răspuns model:
   Un element de conținut comun celor două texte este călătoria pe mare/ambarcațiunea maritimă. În textul lui Radu Tudoran, Ieremia pomenește despre experiența sa de marinar („Doi ani am fost dulgher pe un caic turcesc”), fiind invitat de Anton Lupan să plece într-o expediție spre „capătul lumii”. În textul lui Emil Racoviță, este relatată expediția polară la bordul corabiei Belgica, care parcurge apele învolburate: „Belgica fu zguduită cu violență de către uriașele valuri care se formează în Strâmtoarea lui Drake”. (73 de cuvinte)
   Punctaj conform barem (6 puncte):

   • precizarea elementului comun: 2 p.;
   • prezentarea prin secvențe adecvate din ambele texte: 2 p. ($2\times 1\text{ p.}$);
   • ortografie, punctuație, exprimare corectă: 1 p.;
   • respectarea numărului minim de cuvinte: 1 p.

8. Motivarea opiniei: Crezi că reușita unei călătorii depinde de pregătirea atentă a acesteia? (50-100 de cuvinte, pe baza textului 2)
   Răspuns model:
   Consider că reușita oricărei călătorii depinde în mare măsură de o pregătire meticuloasă, deoarece evenimentele neprevăzute pot pune în pericol întreaga expediție.
   Un exemplu elocvent îl regăsim în textul semnat de Emil Racoviță, unde succesul cercetărilor științifice și siguranța echipajului au fost asigurate prin aprovizionarea riguroasă a corabiei Belgica cu hrană pentru doi ani și jumătate, cărbuni și unelte. În plus, anticiparea furtunilor violente de la Capul Horn a permis fixarea instrumentelor de laborator, precum microscopul înșurubat pe masă, evitându-se distrugerea lor în timpul balansului provocat de valurile uriașe. (90 de cuvinte)
   Punctaj conform barem (6 puncte):

   • menționarea răspunsului la întrebare: 1 p.;
   • motivarea opiniei: 1 p.;
   • valorificarea adecvată a textului 2: 2 p.;
   • corectitudine gramaticală, ortografică și de punctuație: 1 p.;
   • încadrarea în numărul de cuvinte indicat (50-100): 1 p.

9. Asocierea cu un alt text literar, pornind de la o valoare comună (50-100 de cuvinte)
   Răspuns model:
   Fragmentul din „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran poate fi asociat cu romanul „Cireșarii” de Constantin Chiriță, având drept valoare comună spiritul de aventură.
   În opera lui Radu Tudoran, Anton Lupan îi propune lui Ieremia să pornească împreună într-o călătorie temerară („Așa, spre capătul lumii...”), dorința de a explora necunoscutul trezindu-i marinarului entuziasm și fiorul aventurii. În mod asemănător, în primul volum al romanului „Cireșarii”, grupul de tineri prieteni se aventurează plin de cutezanță în explorarea Peșterii Negre, dornici să descopere trasee neumblate și să deslușească taine geografice. (87 de cuvinte)
   Punctaj conform barem (6 puncte):

   • numirea valorii: 1 p.;
   • menționarea titlului și a autorului celuilalt text: 1 p.;
   • prezentarea valorii comune prin secvențe relevante din ambele texte: 2 p.;
   • exprimare, punctuație, ortografie: 1 p.;
   • încadrarea în limita de cuvinte: 1 p.

---

B.

1. Despărțirea corectă în silabe
   Răspuns: a. mij-loa-ce-le; spe-ri-ați.
   Explicație: Grupul de consoane -jl- se desparte între consoane: mij-loa-ce-le. În spe-ri-ați, vocalele i și a formează hiat, iar -ți formează ultima silabă cu i șoptit: spe-ri-ați.
   Punctaj: 2 puncte.

2. Seria care conține doar cuvinte derivate
   Răspuns: c. „micuț”, „corăbioară”
   Explicație: „micuț” provine de la mic + sufixul -uț; „corăbioară” provine de la corabie + sufixul diminutival -ioară. În a) „printre” este cuvânt compus; în b) „măsura” este cuvânt de bază; în d) „vreodată” și „întruna” sunt compuse.
   Punctaj: 2 puncte.

3. Sensul expresiei „de tăiat frunză la câini”
   Răspuns: d. a pierde vremea.
   Punctaj: 2 puncte.

4. Omonime
   Răspuns: c. „părăsirăm golful San Juan”; Golful este un joc sportiv desfășurat pe un teren special.
   Explicație: Golf are două sensuri complet diferite, cu origini diferite: întindere de apă de-a lungul coastei maritime, respectiv disciplină sportivă cu crosă și minge. În a) este o relație de paronimie (literar/literal); în b) este antonimie (supărat/fericit); în d) este polisemie (verbul a sufla folosit cu sensuri diferite).
   Punctaj: 2 puncte.

5. Selectarea a trei substantive în cazuri diferite și precizarea cazului:
   Fragment: „Înspre cârmă erau mici cabine destinate ofițerilor […]. Înspre proră era locuința marinarilor și a mecanicilor”.

   Substantivul	Cazul substantivului
   (înspre) cârmă / (înspre) proră	Acuzativ (cu prepoziție)
   cabine / locuința	Nominativ (subiect)
   ofițerilor	Dativ (complement indirect / complement prepozițional)
   marinarilor / mecanicilor	Genitiv (atribut substantival genitival)

   (Se aleg oricare trei substantive aflate în trei cazuri diferite.)
   Punctaj conform barem: 6 puncte ($3\times 1\text{ p.}$ selectare + $3\times 1\text{ p.}$ identificare caz).

6. Alcătuirea propozițiilor cerute:

   • (1) Propoziție afirmativă cu verbul „a fi” predicativ (cu sensul de „a se afla”, „a exista”):
     Exemplu: Prietenul meu este în bibliotecă.
   • (2) Propoziție negativă cu adjectivul „greu” având funcția sintactică de nume predicativ:
     Exemplu: Acest exercițiu nu este greu.
     Punctaj conform barem (6 puncte):
   • tipul propoziției (afirmativă / negativă): $2\times 1\text{ p.}=2\text{ p.}$;
   • valoarea predicativă a verbului „a fi”: 1 p.;
   • funcția sintactică de nume predicativ a adjectivului: 1 p.;
   • corectitudinea ortografică și de punctuație: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ p.}$

7. Delimitarea propozițiilor din frază și precizarea felului acestora:
   Fraza: „Fiecare specialist avea o mică bibliotecă trebuitoare studiilor sale¹/ și, afară de aceasta, aveam o colecție de opere literare în multe limbi,²/ ce era menită a ne distra în momentele de osteneală și de urât.³/”

   • $P_1$: „Fiecare specialist avea o mică bibliotecă trebuitoare studiilor sale” — propoziție principală;
   • $P_2$: „și, afară de aceasta, aveam o colecție de opere literare în multe limbi” — propoziție principală;
   • $P_3$: „ce era menită a ne distra în momentele de osteneală și de urât” — propoziție subordonată atributivă.
     Punctaj conform barem: 6 puncte ($3\times 1\text{ p.}$ transcriere + $3\times 1\text{ p.}$ precizare tip).

8. Forma corectă a cuvintelor din enunț:

   1. deodată (adverb, scris într-un singur cuvânt);
   2. înnorat (derivat cu prefixul în- de la nor, de aceea se scrie cu dublu n);
   3. cenușii (articulat hotărât în genitiv-dativ: cenușă $\to$ cenuși $\to$ cenușii);
   4. s-a (pronume reflexiv în acuzativ se elidat + auxiliarul verbului compus);
   5. aruncându-și (gerunziu urmat de pronume reflexiv enclitic legat prin cratimă);
   6. plajei (forma corectă de genitiv-dativ articulat a substantivului feminin plajă este plajei).

   Enunțul completat:
   După-amiază, deodată (1), cerul s-a înnorat (2), căpătând culoarea înspăimântătoare a cenușii (3), iar marea s-a (4) tulburat, aruncându-și (5) valurile până în mijlocul plajei (6) noastre.
   Punctaj conform barem: 6 puncte ($6\times 1\text{ p.}$).

---

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Planul compunerii:

1. Introducere (Situația inițială): Cadrul spațio-temporal al excursiei (drumeție la munte, în Munții Bucegi, într-o zi de vară) și personajele participante.
2. Cuprins:
   • Secvența descriptivă (minimum 30 de cuvinte): Prezentarea peisajului montan (poteca, pădurea de brazi, crestele semețe, lumina soarelui printre ramuri).
   • Elementul declanșator și desfășurarea acțiunii: Îndepărtarea de traseul marcat, rătăcirea busolei sau o întâlnire neașteptată cu o căprioară rănită ori surpriza unei ploi torențiale.
   • Secvența dialogată (minimum patru replici): Conversația dintre membrii grupului pentru luarea unei decizii.
3. Încheiere: Depășirea momentului critic, găsirea drumului către cabană și lecția desprinsă.

---

Compunere model:

În vacanța de vară din anul trecut, am pornit într-o călătorie de neuitat alături de colegii mei de clasă și de domnul diriginte, străbătând potecile înguste din masivul Ceahlău.

După două ore de mers susținut, am poposit într-o poiană luminoasă pentru a admira priveliștea. Platoul stâncos era învăluit într-o lumină aurie și caldă, iar brazii seculari, cu acele lor de un verde-închis, păreau veritabili străjeri neclintiți. În depărtare, stâncile abrupte străpungeau azurul limpede al cerului, iar aerul proaspăt și răcoros purta mireasma dulce a florilor de colț și a rășinii parfumate. Pârâul de munte susura cristalin printre pietrele colțuroase, aducând un sentiment de liniște deplină.

În timp ce admiram orizontul, am zărit printre tufișurile de jneapăn un pui de căprioară care părea captiv într-o plasă veche de sârmă. Am alergat spre el, strigându-mi prietenul cel mai bun:

— Andrei, vino repede să mă ajuți!

— Ce s-a întâmplat acolo, Radu? mă întrebă el îngrijorat.

— Un pui de căprioară s-a agățat în tufișuri și nu se poate elibera singur.

— Stai liniștit, am un briceag în rucsac și tăiem imediat sârma aceea!

Cu multă grijă și răbdare, Andrei a tăiat legăturile fără a răni animalul speriat. Odată scăpată, mica făptură ne-a privit o secundă cu ochii ei mari și umezi, apoi a zbughit-o sprintenă spre adâncul pădurii.

Întâmplarea ne-a umplut inimile de o bucurie sinceră, devenind cea mai dragă amintire din acea drumeție de neuitat. (215 cuvinte)

---

Baremul de notare la Subiectul al II-lea:

• Conținut (12 puncte):
  • adecvarea la cerință (întâmplare dintr-o excursie): 4 p.;
  • trăsăturile textului narativ (cronologie, personaje, spațiu, timp): 4 p.;
  • secvență descriptivă integrată (minimum 30 de cuvinte): 2 p.;
  • secvență dialogată integrată (minimum 4 replici): 2 p.
• Redactare (8 puncte):
  • marcarea paragrafelor: 1 p.;
  • coerența textului: 1 p.;
  • proprietatea termenilor: 1 p.;
  • corectitudinea gramaticală: 1 p.;
  • claritatea exprimării: 1 p.;
  • ortografia (0-1 greșeli): 1 p.;
  • respectarea normelor de punctuație (0-2 greșeli): 1 p.;
  • lizibilitatea: 1 p.

• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

---

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Ajungând în marginea maidanului*, unde mulțimea se rărea, Anton Lupan întoarse capul spre însoțitorul său și-l întrebă:

— Cum te cheamă, flăcăule?

Acesta vru să mârâie, arțăgos: „Da' ce treabă ai dumneata?”, însă ridicând ochii întâlni un zâmbet atât de deschis și de frățesc, încât se simți câștigat pe loc.

— Ieremia mă cheamă! răspunse încrezător.

— Ăi fi cel care a intrat cu oiștea în gard*.

Omul râse cu gura până la urechi, din ce în ce mai voios:

— Nu. Ăla e frate-miu, că ne-am nimerit doi frați să ne cheme la fel.

Acum fu rândul lui Anton Lupan să izbucnească în râs. Așa, orice urmă de gheață dispăru dintre ei.

— Prin urmare, am să-ți zic Ieremia. Om vedea ce-om face dacă ne-om întâlni și cu fratele tău. Pe mine mă cheamă Anton Lupan. [...]

— Ia spune, Ieremie, ai vreo treabă aici în târg?

— Până una alta nu, da' acu, dac-or înverzi copacii, gândesc să-mi cumpăr o foarfecă și să m-apuc de tăiat frunză la câini. [...]

La aceste vorbe, Anton Lupan îl privi mai iscoditor. Omul de lângă el, înalt din cale afară, să fi zis că-i deșirat dacă n-ar fi fost destul de spătos, avea un cap cam micuț pentru trupul lui, un cap de păsăroi, cu nasul ascuțit, cu ochii apropiați, când vicleni, când glumeți, cu bărbia îngustă şi cu obrazul plin de țepi. Purta un fel de cioareci* zdrențuiți, strânși cu nojițele* opincilor până sub genunchi, dar în sus avea o haină de marinar, peticită cam peste tot, care nu se potrivea nici cu cioarecii, nici cu căciula de oaie din cap. [...]

— Vreo meserie ai învăţat?

— Sunt marangoz*, domnule, numai că, de când cu războiul, nu găsesc de lucru defel. Înainte mai veneau turcii, grecii şi mai ciocăneam câte ceva la bărcile lor. Ori mă duceam la Tulcea şi lucram bărci pentru pescari. Acu' grecii vin mai rar că-s cam speriaţi, iar turcii, de, or fi supărați pe noi.

— Ceva carte ai învăţat?

— Câtă a uitat meşterul meu.

— Ştii să citeşti, să scrii, să socotești?

— Taman cât trebuie ca să nu zică lumea că-s prea prost.

Anton Lupan tăcu un timp, gânditor, apoi întoarse capul spre el şi-l întrebă, fără înconjur:

— Ascultă, Ieremie, ai vrea să porneşti cu mine la drum? După cât bag de seamă, rosturi prea multe nu ai aici în târg.

— Şi nici în altă parte, domnule. Încotro s-o pornim?

— Aşa, spre capătul lumii...

Ieremia micșoră pasul fără voia lui și, dându-și căciula pe spate, se scărpină în creștet, îndoit.

— N-o fi prea departe? zise, uitându-se cam chiorâș la vecinul său, cu teama că acesta îl lua peste picior.

— Departe, e drept! răspunse Anton Lupan, hotărât să nu umble cu amăgeli.

Or, pe Ieremia tocmai răspunsul lui îl zgândări, fiindcă părea cu totul și cu totul serios, și îl făcea să simtă furnicături peste tot, şi-n inimă, şi-n creier, şi-n trup.

Bănuind ce se întâmplă cu el, Anton Lupan zâmbi mulțumit şi-l lăsă un timp să fiarbă aşa, în zeama lui, apoi îl întrebă, parcă într-o doară, ca şi când ar fi vrut să schimbe vorba de la început:

— Pe mare ai fost vreodată? Ți-o fi teamă de ea?

— Teamă?... Iacă zău că nu știu. Da' de cunoscut o cunosc. Doi ani am fost dulgher pe un caic* turcesc şi-am tot umblat, pe la Stambul, pe la Salonic, ba am ajuns chiar și la Pireu.

Anton Lupan tresări, surprins, și chipul i se lumină mai mult. Omul era chiar mai încercat decât bănuise el. Se cuvenea să nu-l mai scape din mâini, altul pe măsura lui fiind greu de găsit.

(Radu Tudoran, Toate pânzele sus!)

* maidan – teren deschis, loc viran situat în interiorul sau la marginea unei localități
* a intra cu oiștea-n gard – a face o prostie
* cioareci – pantaloni țărănești strânși pe picior
* nojițe – șireturi
* marangoz – dulgher pe o navă, persoană specializată în prelucrarea lemnăriei navelor
* caic – ambarcațiune îngustă cu vele; barcă, luntre ușoară

Textul 2

Şi în ţinuturile antarctice sunt animale. Ca să ajungi la ele, trebuie să străbați Oceanul Atlantic în tot lungul lui. Această distanță enormă a fost parcursă de Belgica fără să se zorească; măsură înțeleaptă, de vreme ce vasul nostru mai avea nevoie de multe ca să fie un „pachebot” transatlantic. Era o corăbioară trainică de felul pescuitoarelor de foci norvegiene, lungă de treizeci și patru de metri și cu o capacitate de două sute șaptezeci de tone. [...] Înspre cârmă erau mici cabine destinate ofițerilor și oamenilor de știință. Înspre proră* era locuința marinarilor și a mecanicilor, iar la mijloc, o chiliuță neîncăpătoare, împărțită în două printr-un perete, slujea ca laborator pentru oceanograful meteorolog şi pentru naturalistul expediției. Calele* erau ticsite de cărbuni, provizie necesară pentru o mașină de 150 de cai, în stare să dea vasului o iuțeală de șase până la șapte noduri, și de mare folos, mai cu seamă în timpul navigării printre ghețuri. Pe punte și în calele vasului stăteau îngrămădite lăzi de toate formele, pline cu blănuri, mâncare pe doi ani şi jumătate și materii prime de tot soiul: lemn, fier, piei și altele din care, după trebuință, se puteau face obiectele cerute de nevoi.

La această expediție au luat parte nouăsprezece persoane. [...] Aveam aparate de sondaj și pescuit la toate adâncimile, un observator meteorologic complet cu aparate înregistratoare și de citire directă, termometre și butelii submarine, microscoape și sticlăria necesară pentru conservarea animalelor. Fiecare specialist avea o mică bibliotecă trebuitoare studiilor sale și, afară de aceasta, aveam o colecție de opere literare în multe limbi, ce era menită a ne distra în momentele de osteneală și de urât.

Ținta expediției nu era să atingă cu orice preț Polul Sud, în paguba observațiilor științifice. Firește că trebuia să înaintăm înspre sud cât se putea mai mult, fără să ne găsim însă vreodată în neputința de a face acele cercetări științifice, care sunt singurul, dar marele câștig pe care poate să-l dea o expediție. Ca program, era vorba să studiem îndeosebi regiunea antarctică sud-americană, cu toate mijloacele pe care știința le pune azi la îndemâna cercetătorilor, și să iernăm cât s-ar fi putut mai înspre sud, ca să aducem tot felul de observații pe timp de cel puțin un an de zile.

Nu vreau să stăruiesc asupra călătoriei Belgicăi până la capătul cel mai de jos al Americii de Sud și voi începe povestirea pățaniilor noastre din ziua de 13 ianuarie 1898, când părăsirăm golful San Juan din Pământul Statelor. Numaidecât ne-a fost dat să ne încredințăm că faima de care se bucură vecinătățile Capului Horn era îndreptățită. Vântul de apus sufla întruna vijelios și Belgica fu zguduită cu violență de către uriașele valuri care se formează în Strâmtoarea lui Drake. Din fericire, prevăzusem aceasta: tot materialul și toate borcanele mele fuseseră fixate cu grijă în rafturi anume făcute și chiar microscopul meu fusese înșurubat pe masa din laborator.

(Emil Racoviță, Spre Polul Sud)

* proră – partea din față a unei nave
* cală – încăpere sub puntea inferioară a unei nave

---

A.

1. Notează, din textul 1, doi termeni care denumesc localități prin care a trecut Ieremia. 2 puncte

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
   Meseria lui Ieremia este cea de
   a. cioban.
   b. dulgher.
   c. negustor.
   d. pescar.

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   La expediție au participat
   a. șase persoane.
   b. șapte persoane.
   c. nouăsprezece persoane.
   d. treizeci și patru de persoane.

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   Pentru a face față furtunilor, Racoviță prinde, în șuruburi, de masa din laborator
   a. borcanele.
   b. buteliile.
   c. microscopul.
   d. termometrele.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a marca dacă acesta este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

   Textul 1

   Enunțul	Adevărat	Fals
   Anton Lupan și Ieremia fac cunoștință pe un vapor.
   Ieremia mărturisește că nu știe carte deloc.
   Anton Lupan ajunge să îl aprecieze pe Ieremia pentru experiența lui.

   Textul 2

   Enunțul	Adevărat	Fals
   Belgica străbate Oceanul Atlantic fără grabă.
   Scopul expediției este de a atinge cu orice preț Polul Sud.
   Corabia pleacă din golful San Juan în 13 ianuarie 1898.

6. Precizează, în unu-trei enunțuri, o trăsătură a unui personaj, identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă: „La aceste vorbe, Anton Lupan îl privi mai iscoditor. Omul de lângă el, înalt din cale afară, să fi zis că-i deșirat dacă n-ar fi fost destul de spătos, avea un cap cam micuț pentru trupul lui, un cap de păsăroi, cu nasul ascuțit, cu ochii apropiați, când vicleni, când glumeți, cu bărbia îngustă şi cu obrazul plin de țepi. Purta un fel de cioareci zdrențuiți, strânși cu nojițele opincilor până sub genunchi, dar în sus avea o haină de marinar, peticită cam peste tot, care nu se potrivea nici cu cioarecii, nici cu căciula de oaie”. 6 puncte

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

8. Crezi că reușita unei călătorii depinde de pregătirea atentă a acesteia? Motivează-ți răspunsul, în 50-100 de cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte

9. Asociază fragmentul din opera „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

---

B.

1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Sunt despărțite corect în silabe ambele cuvinte din seria:
   a. mij-loa-ce-le; spe-ri-ați.
   b. mij-loa-ce-le; spe-riați.
   c. mi-jloa-ce-le; spe-ri-ați.
   d. mi-jloa-ce-le; spe-riați.

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Seria care conține doar cuvinte derivate este:
   a. „iuțeală”, „printre”.
   b. „măsura”, „animale”.
   c. „micuț”, „corăbioară”.
   d. „vreodată”, „întruna”.

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Secvența subliniată în fragmentul „gândesc să-mi cumpăr o foarfecă și să m-apuc <u>de tăiat frunză la câini</u>” are sensul de:
   a. a decupa hârtia.
   b. a hrăni câinii.
   c. a munci din greu.
   d. a pierde vremea.

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Sunt omonime ambele cuvinte din seria:
   a. „aveam o colecție de opere <u>literare</u> în multe limbi”; Nu știa să facă decât traduceri <u>literale</u>.
   b. „iar turcii, de, or fi <u>supărați</u> pe noi”; Toți copiii erau <u>fericiți</u>, aflând programul excursiei.
   c. „părăsirăm <u>golful</u> San Juan”; <u>Golful</u> este un joc sportiv desfășurat pe un teren special.
   d. „Vântul de apus <u>sufla</u> întruna vijelios”; El <u>sufla</u> emoționat în lumânările de pe tortul cu fructe.

5. Selectează, din fragmentul următor, trei substantive aflate în cazuri diferite, pe care le vei preciza: „Înspre cârmă erau mici cabine destinate ofițerilor […]. Înspre proră era locuința marinarilor și a mecanicilor”. 6 puncte

   Substantivul	Cazul substantivului

6. Alcătuiește o propoziție afirmativă, în care verbul „a fi” să aibă valoare predicativă (1) și o propoziție negativă, în care adjectivul „greu” să fie nume predicativ (2). 6 puncte
   (1)
   (2)

7. Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul acestora: „Fiecare specialist avea o mică bibliotecă trebuitoare studiilor sale și, afară de aceasta, aveam o colecție de opere literare în multe limbi, ce era menită a ne distra în momentele de osteneală și de urât”. 6 puncte

8. Scrie, pe spațiile punctate, forma corectă a cuvintelor subliniate în următorul enunț, preluat dintr-un jurnal de călătorie. 6 puncte
   După-amiază, deodată / de odată (1), cerul s-a înnorat / înorat (2), căpătând culoarea înspăimântătoare a cenuși / cenușii (3), iar marea s-a / sa (4) tulburat, aruncându-și / aruncânduși (5) valurile până în mijlocul plajei / plăjii (6) noastre.

   După-amiază, ....................................... (1), cerul s-a ........................................(2), căpătând culoarea înspăimântătoare a ......................................... (3), iar marea .................................... (4) tulburat, ............................................ (5) valurile până în mijlocul ................................... (6) noastre.

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare dintr-o excursie, incluzând o secvență descriptivă, de minimum 30 de cuvinte, și o secvență dialogată, de minimum patru replici.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte;
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.