Evaluare Națională 2026, limba și literatura română: simulare națională

Subiectul I, A. 1)

• Completare:
  „Cei doi copii, Radu și Ligia, merg prin pădure către stâna lui Lascu.”
• Punctaj conform baremului: 2 puncte (câte 1 punct pentru fiecare termen identificat corect).

---

Subiectul I, A. 2)

• Răspuns corect: a. unui câine.
• Explicație: În text se menționează că Dundi făcea mici „recunoașteri” cotind la stânga și la dreapta, iar mai târziu „se opri și lătră”, comportament caracteristic unui câine.
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

---

Subiectul I, A. 3)

• Răspuns corect: d. unele sălbăticiuni nu se tem de oameni.
• Explicație: Autorul observă că vulpea din pădure s-a apropiat „fără teamă” de turiștii care o ademeneau cu biscuiți, fiind obișnuită cu prezența umană.
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

---

Subiectul I, A. 4)

• Răspuns corect: c. natura îl recunoaște.
• Explicație: În textul 2, autorul afirmă explicit: „îmi revenea acel sentiment din copilărie că ating rețeaua nesfârșită de nervi a naturii, că aceasta tresare, mă recunoaște și mă acceptă din nou”.
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

---

Subiectul I, A. 5)

• Tabel completat:

  Textul 1

  • Apropiindu-se noaptea, Baci-Vulcu îi conduce pe copii prin pădure, până la destinație. – Fals (Baci-Vulcu îi lasă să plece singuri: „Apăi, atunci plecați în pace”).
  • Ieslea este folosită drept capcană pentru animale. – Fals (Ieslea este folosită de paznicii de vânătoare pentru a le pune fân și sare căprioarelor iarna, spre a le ajuta).
  • Copiii trec printr-o zonă cu brazi răsturnați. – Adevărat („Trecură repede pe o porțiune unde se vede că a bântuit o furtună. Majoritatea brazilor erau răsturnați”).

  Textul 2

  • Autorul găsește în pădure un câine rătăcit. – Fals (Autorul întâlnește o vulpe, nu un câine).
  • Turiștii hrănesc vulpea întâlnită în pădure. – Adevărat („a scos niște biscuiți din buzunar... vulpea s-a apropiat cu băgare de seamă”).
  • Bărbatul îi confirmă soției că a întâlnit vulpea. – Fals (Îi răspunde soției: „Nu [...] n-a mai venit”).

• Punctaj conform baremului: 6 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă).

---

Subiectul I, A. 6)

• Exemplu de răspuns:
  O trăsătură a tiparului textual dialogat prezentă în primul text este succesiunea replicilor semnalate prin linia de dialog și alternanța dintre vorbitori. De pildă, schimbul de replici dintre personaje evidențiază această structură: „— Să te întreb ceva: spune-mi, unde trăiesc șerpii boa? / — Șerpii boa? În Brazilia. Și în Africa, mi se pare. Pe aici, la noi, nu există.”. (2 enunțuri)
• Punctaj conform baremului (6 puncte):
  • precizarea trăsăturii: 2 puncte;
  • ilustrarea cu o secvență: 2 puncte;
  • respectarea normelor de punctuație și ortografie (0-1 greșeli): 1 punct;
  • încadrarea în numărul minim de enunțuri (minimum două enunțuri): 1 punct.

---

Subiectul I, A. 7)

• Exemplu de răspuns:
  Un element de conținut comun celor două texte este pădurea, spațiu fascinant al naturii și al întâlnirii cu lumea sălbatică. În textul lui Ion D. Sîrbu, copiii străbat acest mediu („Cărarea se înfunda tot mai tare în codru”), în timp ce în textul lui Vintilă Mihăilescu, pădurea devine cadrul unei întâlniri speciale („am pornit-o grăbit spre pădure”). (55 de cuvinte)
• Punctaj conform baremului (6 puncte):
  • precizarea unui element de conținut comun: 2 puncte;
  • prezentarea elementului valorificând câte o secvență din fiecare text: 2 puncte (2 × 1 p.);
  • respectarea normelor de exprimare, punctuație și ortografie: 1 punct;
  • respectarea numărului minim de cuvinte (minimum 30 de cuvinte): 1 punct.

---

Subiectul I, A. 8)

• Exemplu de răspuns:
  Când sunt singuri în pădure, copiii încearcă un sentiment intens de teamă, combinat cu o stare de vigilență. Deși la plecare refuză oferta baciului de a fi însoțiți, „în ochii lor, pădurea asta fioroasă, imensă, părea să aprindă o luminiță de fior și spaimă”. Singurătatea și necunoscutul naturii le sporesc îngrijorarea, Ligia punând întrebări neliniștite despre animale periculoase, precum șerpii boa sau tigrii. Mai mult, când aud un foșnet în desiș, „inima începu să le bată tare, tare”, semn limpede al fricii care îi copleșește în inima codrului. (89 de cuvinte)
• Punctaj conform baremului (6 puncte):
  • menționarea răspunsului la întrebare: 1 punct;
  • justificarea răspunsului prin referire la o emoție (frica/spaima): 1 punct;
  • valorificarea adecvată a textului indicat: 2 puncte;
  • respectarea normelor de exprimare, de punctuație și ortografie: 1 punct;
  • încadrarea în limita de cuvinte (50–100 de cuvinte): 1 punct.

---

Subiectul I, A. 9)

• Exemplu de răspuns:
  Fragmentul din opera „De ce plânge mama?” de Ion D. Sîrbu poate fi asociat cu nuvela „Popa Tanda” de Ioan Slavici, ambele având drept valoare comună perseverența în fața obstacolelor.
  În textul lui Ion D. Sîrbu, Radu și Ligia refuză să abandoneze drumul prin pădure, chiar dacă sunt obosiți și le este teamă: „Nu ne vom întoarce, declară Ligia”. În mod similar, în opera lui Slavici, preotul Trandafir dovedește o stăruință neclintită în dorința de a schimba satul Sărăceni, continuând să muncească și să ofere un exemplu personal demn de urmat, în ciuda batjocurilor sătenilor. (94 de cuvinte)
• Punctaj conform baremului (6 puncte):
  • numirea unei valori identificate în text: 1 punct;
  • precizarea titlului și a autorului celuilalt text literar: 1 punct;
  • prezentarea valorii comune prin raportare la secvențe relevante din ambele texte: 2 puncte;
  • respectarea normelor de redactare (exprimare, punctuație, ortografie): 1 punct;
  • încadrarea în limita de cuvinte (50–100 de cuvinte): 1 punct.

---

Subiectul I, B. 1)

• Răspuns corect: d. „trecerea”, „ploua”.
• Explicație:
  • „tre-ce-rea” conține diftongul [e̯a];
  • „plou-a” conține diftongul [o̯u].
  • (La a: a-ceas-ta are diftongul [e̯a], dar în fă-cea, ea redă doar vocala [a] precedată de consoana palatală /tʃ/ – nu există diftong. La b: co-pi-i-lor are hiat, vi-zu-i-ni are hiat. La c: ro-și-a-ti-că are hiat, un-chiul are vocala [u] după /k'/).
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

---

Subiectul I, B. 2)

• Răspuns corect: c. compunere (1), derivare (2).
• Explicație:
  • (1) „ceva” este un pronume nehotărât format prin compunere (ce + va);
  • (2) „desiș” este un substantiv format prin derivare cu sufixul -iș de la adjectivul „des”.
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

---

Subiectul I, B. 3)

• Răspuns corect: a. câteodată.
• Explicație: Locuțiunea adverbială „din când în când” este sinonimă cu adverbul „câteodată” / „uneori”.
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

---

Subiectul I, B. 4)

• Răspuns corect: b. două substantive articulate nehotărât.
• Explicație: Substantivele articulate cu articol nehotărât sunt: „o porțiune” (articol nehotărât „o”) și „o furtună” (articol nehotărât „o”). Substantivul „majoritatea” este articulat hotărât („-a”), iar „brazilor” este articulat hotărât („-lor”).
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

---

Subiectul I, B. 5)

• Completare tabel:

  Verbul	Modul verbului
  (să) întreb	modul conjunctiv
  spune	modul imperativ
  trăiesc	modul indicativ

• Punctaj conform baremului (6 puncte):

  • câte 1 punct pentru selectarea corectă a fiecărui verb (3 × 1 p. = 3 puncte);
  • câte 1 punct pentru precizarea corectă a modului fiecărui verb (3 × 1 p. = 3 puncte).

---

Subiectul I, B. 6)

• Exemplu de rezolvare:
  • (1) Enunț asertiv cu substantivul „vulpe” în cazul dativ:
    I-am oferit vulpii o bucățică de carne.
  • (2) Enunț interogativ cu pronumele personal „eu” în funcție de atribut:
    Ai primit ieri o scrisoare de la mine?
• Punctaj conform baremului (6 puncte):
  • alcătuirea corectă a tipului de enunț cerut (asertiv / interogativ): 2 puncte (2 × 1 p.);
  • integrarea substantivului „vulpe” în cazul dativ: 1 punct;
  • respectarea funcției sintactice de atribut pentru pronumele „eu” (ex. atribut pronominal prepozițional): 1 punct;
  • respectarea normelor de exprimare, punctuație și ortografie în ambele enunțuri: 2 puncte (2 × 1 p.).

---

Subiectul I, B. 7)

• Propoziții subordonate identificate (la alegere două din următoarele trei):
  1. „ce călca pe o rădăcină” – propoziție subordonată atributivă (determină substantivul „picior”: care picior?);
  2. „că ating rețeaua nesfârșită de nervi a naturii” – propoziție subordonată atributivă (determină substantivul „sentiment”: ce fel de sentiment?);
  3. „că aceasta tresare” – propoziție subordonată atributivă (coordonată copulativ cu precedenta, determină substantivul „sentiment”).
• Punctaj conform baremului (6 puncte):
  • transcrierea corectă a două propoziții subordonate: 2 puncte (2 × 1 p.);
  • precizarea felului fiecărei subordonate transcrise: 4 puncte (2 × 2 p.).

---

Subiectul I, B. 8)

• Forme corecte:
  — Ia-ți (1) doar (2) niște pantofi simpli (3) și vino în drumeție! Sper să nu fii (4) prea obosit din pricina (5) mersului pe jos după câțiva kilometri (6).
• Explicații:
  1. Ia-ți – ortografiere cu cratimă: forma de imperativ a verbului „a lua” + pronumele reflexiv „îți/ți”;
  2. doar – folosit în construcții afirmative (în opoziție cu „decât”, care se folosește la negativ);
  3. simpli – adjectiv la masculin plural nearticulat, scris cu un singur „i”;
  4. să nu fii – conjunctivul prezent negativ al verbului „a fi” la persoana a II-a singular se scrie cu doi „i”;
  5. din pricina – locuțiune prepozițională pentru o cauză negativă/nefavorabilă („oboseală”), spre deosebire de „datorită” care se folosește în context favorabil;
  6. kilometri – substantiv masculin plural nearticulat, determinat de adjectivul pronominal „câțiva”, scris cu un singur „i”.
• Punctaj conform baremului: 6 puncte (6 × 1 p.).

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Planul compunerii argumentative:

1. Introducere: Formularea clară a tezei / opiniei (în general, oamenii sunt luați prin surprindere și nu știu întotdeauna cum să reacționeze când situațiile nu decurg conform așteptărilor).
2. Argumentul 1 (valorificarea Textului 2): Decepția cauzată de neîmplinirea așteptărilor personale (naratorul din textul lui Vintilă Mihăilescu se aștepta la o legătură unică cu vulpea, dar descoperă că este îmblânzită de toți turiștii, reacționând prin revoltă, dezamăgire și retragere în tăcere).
3. Argumentul 2 (experiența personală sau de lectură): Înfruntarea neprevăzutului într-o situație concretă (de exemplu, o excursie pe munte în care vremea nefavorabilă a generat confuzie inițială, urmată de adaptare treptată).
4. Concluzie: Reluarea nuanțată a opiniei – inițial reacționăm stângaci sau copleșiți de emoții, însă luciditatea se dobândește prin autocontrol și experiență.

---

Exemplu de compunere model:

Consider că, în cele mai multe cazuri, nu știm cum să reacționăm spontan atunci când lucrurile nu merg așa cum ne-am așteptat, întrucât factorul surpriză și neputința de a controla circumstanțele ne provoacă descumpănire.

În primul rând, confruntarea cu o realitate diferită de proiecțiile noastre declanșează adesea dezamăgire și frustrare, sentimente greu de gestionat pe moment. O astfel de situație se regăsește în textul „Eu și vulpea” de Vintilă Mihăilescu. Autorul crezuse că trăiește o experiență unică și magică de apropiere față de animalul sălbatic, imaginându-se un mic prinț care îmblânzește o vulpe devotată. Când descoperă însă că animalul era domesticizat de turiștii de rând cu biscuiți, autorul simte o profundă revoltă. Luat prin surprindere, el nu știe cum să riposteze, alegând să mintă la întoarcerea acasă și să se retragă cu „privirea în gol”. Această atitudine vădește că neîmplinirea așteptărilor creează un blocaj emoțional.

În al doilea rând, din experiența personală am învățat că neprevăzutul ne găsește adeseori nepregătiți. Cu prilejul unei excursii cu bicicleta, o furtună violentă a rupt traseul marcat, determinând grupul nostru să intre în panică și să irosească timp prețios prin discuții contradictorii, înainte de a găsi un adăpost sigur. Reacția imediată a fost haotică, semn că instinctul primar în fața eșecului unui plan este deruta.

În concluzie, deși ne dorim să fim stăpâni pe situație, reacțiile noastre în fața evenimentelor neașteptate sunt adeseori marcate de confuzie și dezechilibru interior, adaptarea fiind posibilă doar după asimilarea șocului inițial. (254 de cuvinte)

---

Repartizarea punctajului (20 de puncte):

• Conținut (12 puncte):
  • formularea opiniei: 1 p.;
  • susținerea a două argumente (enunțare: 2 × 1 p.; dezvoltare: 2 × 1 p.; valorificare text 2 și experiență personală: 2 × 2 p.): 8 p.;
  • enunțarea concluziei: 1 p.;
  • conectori argumentativi adecvați: 2 p.
• Redactare (8 puncte):
  • paragrafe: 1 p.; coerență: 1 p.; vocabular adecvat: 1 p.; corectitudine gramaticală: 1 p.; claritate: 1 p.; ortografie: 1 p.; punctuație: 1 p.; lizibilitate: 1 p.

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a

Anul școlar 2025 – 2026
Disciplina: Limba și literatura română

• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

---

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Baci-Vulcu se opri și se uită în ochii copiilor.

— Aici începe codrul meu, le zise. Asta-i cărarea, alta nu e. Semne turistice veți zări la fiecare sută de metri. Două dungi albe și una roșie la mijloc. O vedeți? Pe aici, dacă mergeți până se lasă umbra, ajungeți cu bine la stâna lui Lascu. Dar să nu pierdeți vremea pe drum. Călcați, fără grabă, cu spor însă. Că timp aveți destul. Vă e frică?

— Nu, răspunseră copiii, deși în ochii lor, pădurea asta fioroasă, imensă, părea să aprindă o luminiță de fior și spaimă.

— Dacă vă e frică, vă întoarceți. Stați la mine – și peste o zi-două, vă duc eu. Călare.

— Nu ne vom întoarce, declară Ligia și se încruntă așa cum o făcea de câte ori se apuca să-și rezolve problemele la matematică.

— Mâncare aveți destulă?

— Avem. Nici nu ne-am atins până acum de raniță*.

— Apăi, atunci plecați în pace. [...]

Cărarea se înfunda tot mai tare în codru. Din loc în loc, pe câte o stâncă de margine sau pe trunchiul vreunui brad, se puteau vedea semnele de marcaj. Mergeau bine, în pas voinicesc, uitându-se cu mirare în jur. Dundi o mai cotea din când în când la dreapta și la stânga, în mici recunoașteri. Dar de la o vreme – fie că s-a plictisit, fie că i se făcuse frică – nu se mai dezlipea de lângă stăpânii lui. Nu poți să spui: „Cât vedeai cu ochii era numai codru”, fiindcă nu prea vedeai departe. Brazi înalți străjuiau cărarea. Lumina plutea deasupra, spre vârfuri: pe jos era umbră, o umbră roșiatică, încremenită. Din loc în loc găseau trunchiuri răsturnate din rădăcini. [...]

— Să te întreb ceva: spune-mi, unde trăiesc șerpii boa?

— Șerpii boa? În Brazilia. Și în Africa, mi se pare. Pe aici, la noi, nu există.

— Sigur?

— Sigur.

— Dar tigri? [...]

— Ligia, aici nu există tigri. [...]

Poteca urcă puțin, apoi ieși la lumină. Se găseau într-o pajiște de toată frumusețea. Iarba era deasă și plină de flori de dumbravnic și mărgărite. În marginea luminișului se vedea o iesle. O cercetară. Era o iesle în care mai erau urme de fân. Alături găsiră un drob de sare. Se vede că fusese lins de niște animale.

— Mi-aduc aminte, zise Radu, unchiul Gavrilă mi-a povestit că paznicii de vânătoare au grijă de căprioare peste iarnă. Le pun fân și sare în iesle. Ca să le ajute când e iarna grea.

— Înseamnă, se bucură Ligia, că pe aici nu e pustietate. Umblă oameni.

— Desigur.

Porniră mai veseli. Parcă au scăpat de o greutate.

— Ligia, începu Radu, ce-ți place ție mai mult la mama?

— La mama? Să-ți spun: îmi [...] place când sunt bolnavă și mă roagă să iau medicamente. Sau când mă piaptănă dimineața... [...]

Erau obosiți. Le ardeau tălpile și Radu simțea acum că ranița lui a devenit mai grea. Nu-i nimic: încă o oră-două și ajung la stână. Trecură repede pe o porțiune unde se vede că a bântuit o furtună. Majoritatea brazilor erau răsturnați. Rădăcinile lor roșii-verzi arătau ca niște șerpi, iar gropile din care fuseseră smulse păreau vizuini sălbatice. Umbrele creșteau și parcă și viața tăcea în jur. Dundi se opri și lătră, li se părea că cineva a trecut în goană deasupra, pe coastă. Păsări mici, foarte colorate, apărură. Unele cântau. Zăriră o șopârlă, un erete. Apoi deodată se opriră în loc și inima începu să le bată tare, tare. Drumul trecea printr-o surpătură, în stânga nu se vedea nimic. În dreapta se așternea tăcut și nepătruns codrul. De aproape se auzea clar o talangă. Bătea rar, neregulat. Apoi, parcă, foșni ceva în desiș.

Se apropiară cu frică. Mai făcură doi pași, și încă doi.

Deodată izbucniră în râs. Deasupra lor, dintr-un tufiș, apăru capul mirat al unei capre. Cu barba, cu ochii ei de popă sever, se uita la copii ca la altă minune.

— Asta-i capra mătușii Sofia. Înseamnă că și ea trebuie să fie undeva pe aproape.

Urcară în fugă pe dâmb. Pădurea era roșie în partea asta și panta muntelui destul de lină. Iarba deasă foșnea în vântul ușor al serii, schimbând culori ca o mătase chinezească.

— Hai să strigăm!

Strigară. Ecoul se pierdu departe. Dar nu răspunse nimeni.

— Știi ce, propuse Radu. Uite, capra o ia spre casă. [...] Hai să ne luăm după ea!

Așa făcură.

(Ion D. Sîrbu, De ce plânge mama?)

* raniță – rucsac

Textul 2

Plouase de curând, așa că pădurea era pustie. Din pământ se ridicau aburi subțiri, care se înfășurau în fâșii de ceață deasupra Văii Albe. A apărut brusc după un colț de stâncă. M-am uitat lung la ea. Nu puteam să cred că este o vulpe, așa că i-am examinat pe rând botul, blana și coada. Da, nu era niciun dubiu: avea coadă de vulpe! Așa că am întrebat-o: Ce faci, Vulpe? S-a uitat la mine, înclinând ușor capul, așa cum fac uneori câinii când vor să înțeleagă mai bine de ce i-ai strigat. Probabil că o fi priceput, căci ne-am privit în ochi minute în șir. Apoi a luat-o agale prin pădure și s-a oprit în fața unei mici scorburi. A început să sape, cu spatele la mine, dar, aruncându-mi din când în când câte o privire peste umăr, parcă mi-ar fi spus: Vezi ce fac? Văd, văd! – i-am răspuns și m-am așezat pe un trunchi de brad să o aștept. Brusc, la fel precum apăruse, a dispărut în scorbura de sub copac. I-am spus „la revedere” și m-am îndepărtat. [...] Cu fiecare picior ce călca pe o rădăcină, cu fiecare mână strângând un colț de stâncă, îmi revenea acel sentiment din copilărie că ating rețeaua nesfârșită de nervi a naturii, că aceasta tresare, mă recunoaște și mă acceptă din nou. Mă întorceam acasă, era evident! Mă simțeam un Mic Prinț răsturnat, ademenit de Vulpe în lumea copilăriei universale și eterne. Am coborât târziu în vale, promițându-mi că o să mă întorc în fiecare săptămână să mă întâlnesc cu vulpea. Au trecut însă luni de zile și nu am putut să plec din oraș. Am revenit de-abia ieri. Ploua din nou în averse. Am așteptat deci să se oprească și am pornit-o grăbit spre pădure. [...]. Eram obosit și nu aveam niciun chef să urc. Am rămas însă curând pironit locului, cu ochii ațintiți în penumbra pădurii: era acolo! Nici nu s-a uitat la mine. Ce faci, Vulpe? – am mai întrebat eu, de la depărtare. Nu a întors însă capul. De pe o potecă laterală coborau niște turiști. A, uite vulpea! – a constatat unul dintre ei și a scos niște biscuiți din buzunar. Psss, psss, psss... – a ademenit-o el ca pe o pisică. Eram revoltat. Dar vulpea s-a apropiat cu băgare de seamă și fără teamă. Era clar că era obișnuită de multă vreme cu turiștii, iar aceștia îi cunoșteau deja metehnele. Vulpea – „vulpea mea” – era, de fapt, îmblânzită de către turiști! Ei, te-ai văzut cu vulpea? – m-a întrebat soția mea la întoarcerea acasă. Nu – am răspuns eu cu privirea în gol – n-a mai venit. Poate altă dată...

(Vintilă Mihăilescu, Eu și vulpea, www.dilemaveche.ro)

---

A.

1. Completează spațiile punctate cu informațiile din textul 1. (2 puncte)
   Cei doi copii, Radu și ............................., merg prin pădure către ............................. lui Lascu.

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. (2 puncte)
   Dundi este numele
   a. unui câine.
   b. unui copil.
   c. unui șarpe.
   d. unui tigru.

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. (2 puncte)
   În pădure, Vintilă Mihăilescu observă că
   a. mulți arbori au căzut după furtuna puternică.
   b. nu funcționează rețeaua telefonică în pădure.
   c. nu mai plouase de mult timp în Valea Albă.
   d. unele sălbăticiuni nu se tem de oameni.

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. (2 puncte)
   Autorul simte că
   a. e respins de pădure.
   b. natura îl înspăimântă.
   c. natura îl recunoaște.
   d. vrea să fie pădurar.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a marca dacă acesta este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte. (6 puncte)

   Textul 1

   Enunțul	Adevărat	Fals
   Apropiindu-se noaptea, Baci-Vulcu îi conduce pe copii prin pădure, până la destinație.
   Ieslea este folosită drept capcană pentru animale.
   Copiii trec printr-o zonă cu brazi răsturnați.

   Textul 2

   Enunțul	Adevărat	Fals
   Autorul găsește în pădure un câine rătăcit.
   Turiștii hrănesc vulpea întâlnită în pădure.
   Bărbatul îi confirmă soției că a întâlnit vulpea.

6. Precizează, în minimum două enunțuri, o trăsătură a tiparului textual dialogat, identificată în textul 1, ilustrând-o cu o secvență relevantă. (6 puncte)

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. (6 puncte)

8. Ce simt copiii când sunt singuri în pădure? Justifică-ți, în 50-100 de cuvinte, răspunsul la întrebarea dată, prin referire la o emoție, valorificând textul 1. (6 puncte)

9. Asociază fragmentul din opera „De ce plânge mama?” de Ion D. Sîrbu cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. (6 puncte)

---

B.

1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (2 puncte)
   Conțin diftong ambele cuvinte din seria:
   a. „aceasta”, „făcea”.
   b. „copiilor”, „vizuini”.
   c. „roșiatică”, „unchiul”.
   d. „trecerea”, „ploua”.

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (2 puncte)
   Cuvintele subliniate în fragmentul „Apoi, parcă, foșni <u>ceva</u> (1) în <u>desiș</u> (2)” s-au format prin:
   a. derivare (1), derivare (2).
   b. derivare (1), conversiune (2).
   c. compunere (1), derivare (2).
   d. compunere (1), conversiune (2).

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (2 puncte)
   Secvența subliniată în fragmentul „Dundi o mai cotea <u>din când în când</u> la dreapta și la stânga” are sensul de:
   a. câteodată.
   b. nicăieri.
   c. niciodată.
   d. pretutindeni.

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (2 puncte)
   În secvența „Trecură repede pe o porțiune unde se vede că a bântuit o furtună. Majoritatea brazilor erau răsturnați.” există:
   a. un substantiv articulat nehotărât.
   b. două substantive articulate nehotărât.
   c. trei substantive articulate nehotărât.
   d. patru substantive articulate nehotărât.

5. Transcrie verbele din fragmentul următor, precizând modul acestora: „— Să te întreb ceva: spune-mi, unde trăiesc șerpii boa?”. (6 puncte)

   Verbul	Modul verbului

6. Alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul „vulpe” să fie în cazul dativ (1) și un enunț interogativ în care pronumele personal „eu” să fie atribut (2). (6 puncte)

   (1)

   (2)

7. Transcrie două propoziții subordonate din secvența următoare, precizând felul acestora: „Cu fiecare picior ce călca pe o rădăcină, cu fiecare mână strângând un colț de stâncă, îmi revenea acel sentiment din copilărie că ating rețeaua nesfârșită de nervi a naturii, că aceasta tresare”. (6 puncte)

8. Scrie, pe spațiile punctate, forma corectă a cuvintelor subliniate în următoarele enunțuri, reprezentând mesajul unui pădurar. (6 puncte)

   — <u>Ia-ți / I-ați</u> (1) <u>doar / decât</u> (2) niște pantofi <u>simpli / simplii</u> (3) și vino în drumeție! Sper <u>să nu fi / să nu fii</u> (4) prea obosit <u>din pricina / datorită</u> (5) mersului pe jos după câțiva <u>kilometri / kilometrii</u> (6).

   — .............................. (1) .............................. (2) niște pantofi .............................. (3) și vino în drumeție!
   Sper .............................. (4) prea obosit .............................. (5) mersului pe jos după câțiva .............................. (6).

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Crezi că știm cum să reacționăm atunci când lucrurile nu merg așa cum ne-am așteptat?

Scrie un text argumentativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să susții, prin două argumente, răspunsul la întrebarea dată, valorificând textul 2 și experiența personală sau de lectură.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

• conținutul compunerii – 12 puncte;
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.